Istoria Palatului Brâncovenesc de la Potlogi, ajuns la 325 de ani. Aici era reședința moștenitorului lui Constantin Brâncoveanu FOTO VIDEO
0Palatul Brâncovenesc de la Potlogi (Dâmbovița) este un ansamblu arhitectural construit între anii 1698 și 1702, în timpul lui Constantin Brâncoveanu, domnitorul Țării Românești.
Reședință a lui Constantin, fiul cel mare și moștenitor al domnitorului valah Constantin Brâncoveanu, Palatul Brâncovenesc de la Potlogi (Dâmbovița) este un exemplu remarcabil al arhitecturii brâncovenești, o combinație de elemente arhitecturale tradiționale românești, cu influențe din arhitectura barocă și otomană.
Ansamblul include palatul propriu-zis, biserica purtând hramul lui Sfântul Gheorghe, o fântână arteziană, o grădină și un parc.
Palatul este o clădire de două etaje, cu o fațadă principală de 25 de metri lungime. Fațada este decorată cu motive florale și geometrice, precum și cu stema Țării Românești. Intrarea principală este flancată de două coloane ionice.
Biserica „Sfântul Gheorghe” este o biserică ortodoxă, construită în stil brâncovenesc. Biserica are o singură navă, cu un altar semicircular. Fațada bisericii este decorată cu motive florale și geometrice, precum și cu o icoană a Sfântului Gheorghe.
Grădina palatului este o grădină formală, cu alei pietruite, fântâni și statui. Parcul palatului este un parc natural, cu păduri de stejar și tei.
Palatul Brâncovenesc de la Potlogi este un monument istoric național și o destinație turistică populară. Ansamblul a fost restaurat în anii 1990 și este acum deschis publicului.
Pisania Palatului Domnesc
„Aceste case din temelia lor sunt înălţate de luminatul domn Io Constantin Basarab Voevod fiului său Constantin Brâncoveanul, începându-le şi sfârşindu-le la leat 7206 (1698) şi la al zecelea an al domniei sale, ispravnic fiind Mihai vtori postelnic Corbeanulˮ. Aceste slove sunt dăltuite în pisania de la intrarea în palatul domnesc, dezvelită cu ocazia inaugurării, de praznicul Sfântului Mare Mucenic Dimitrie, la 26 octombrie 1698, în prezența lui Calinic al II-lea, patriarhul Constantinopolului (1694-1702).
Curtea de la Potlogi a fost zidită pentru Constantin, fiul cel mare și prezumtivul moștenitor al tronului țării. Un boier de încredere, din zonă, care avea curți la Corbii Mari, Mihai Corbeanu, al doilea postelnic, a fost numit ca ispravnic al lucrărilor de edificare a noii reședințe domnești.
Logofătul Radu Greceanu, cronicarul oficial al domnitorului, nota cum, în iulie 1698, „Măria sa în București n-au mai șezut, ci s-a ridicat de au mers la Potlogi, de au văzut casele mării sale ce se lucra acolo“.
Complexul monumental de la Potlogi, care se întinde și acum pe o suprafață de 29.000 de metri pătrați, era alcătuit din mai multe elemente: poarta de intrare munumentală, încăperile corpului de gardă, locuinţele slujitorilor curţii, cuhnia, droşcăria (atelierul pentru repararea trăsurilor), vechea casă boierească și, evident, cel mai important, palatul. Alături se află biserica, înălțată tot de voievodul Constantin Brâncoveanu, în 1683, pe când era mare spătar în sfatul domnesc.
Ansamblul este format dintr-o incintă dreptunghiulară, compartimentată în trei curți, separate prin șiruri de clădiri cu portice și ziduri: curtea de primire, curtea slujitorilor şi grădinile.
Cea mai întinsă dintre curţi este curtea de primire, de formă aproape pătrată, ce se întinde de la intrare până la faţada de sud a palatului. Palatul domnesc, unul dintre cele mai prețioase monumente de arhitectură civilă românească medievală, are în componența sa pivniță, parter și etaj.
Se încarcă comentariile...
