Mai marii lumii fac planuri pentru viitorul Fâșiei Gaza

Războiul din Gaza intră în cea de-a doua lună fără vreo perspectivă de a se încheia în curând, dar mai marii lumii trag sforile pentru perioada post-conflict.

Ce se va întâmpla cu Gaza? Foto Shutterstock

Sercretarul de stat american, Antony Blinken, a părăsit, luni, Orientul Mijlociu îngrijorat că Israelul nu ar avea o strategie de ieșire din război. Iar autoritatea palestiniană și statele arabe nu sunt dispuse să-și asume răspunderea pentru Fâșia Gaza, potrivit unor surse citat de „Haaretz“. Singura veste bună este că Egiptul a redeschis porțile de la Rafah pentru răniții din Gaza și pentru palestinienii cu dublă cetățenie.

Ce vrea Netanyahu

Premierul israelian Benjamin Netanyahu a declarat luni că ţara sa îşi va asuma „responsabilitatea generală pentru securitatea“ Fâşiei Gaza pentru o perioadă nedeterminată, după încheierea războiului cu Hamas, informează AFP.

„Israelul va avea, pentru o perioadă nedeterminată, responsabilitatea generală pentru securitatea“ Fâşiei Gaza, a spus el într-un interviu pentru postul de televiziune ABC News. „Pentru că am văzut ce se întâmplă când nu o avem. Când nu avem această responsabilitate pentru securitate, vedem izbucnirea violentă a terorii Hamas la o scară la care nu ne-am fi putut-o imagina“.

Este greu de definit ce anume vrea să spună - dar ar putea fi un fel de ocupație care să nu includă responsabilitățile municipale.

Responsabilitatea securității este o expresie folosită în parte din Cisiordania, care este celălalt teritoriu palestinian.

În conformitate cu Acordurile de la Oslo - primul acord de pace israeliano-palestinian din anii 1990 - una dintre înțelegerile convenite a fost că părți din Cisiordania vor fi sub controlul municipal palestinian și responsabilitatea securității israeliene.

Deci, cu alte cuvinte, israelienii veneau și plecau după bunul plac în ceea ce privește aplicarea legii și menținerea ordinii, dar sarcinile mai banale, de zi cu zi, cum ar fi colectarea gunoiului și conducerea școlilor, ar fi făcute de palestinieni.

Cu toate acestea, pentru a face asta, trebuie să existe un organism palestinian care este pregătit să lucreze cu israelienii.

După tot ceea ce s-a întâmplat, că sunt șanse ca orice palestinian care a încercat să facă asta să fie privit ca un trădător.

Deși aceasta ar putea fi un fel de aspirație vagă pentru Israel - adevărul este că se vor afla într-o poziție foarte dificilă.

Ei sunt acum blocați cu Gaza, vor trebui să se ocupe de enclavă și probabil că va implica un fel de ocupație, scrie BBC.

Premierul israelian Benjamin Netanyahu a respins din nou, luni, ideea unei încetări a focului în Fâşia Gaza în absenţa eliberării ostaticilor răpiţi de mişcarea islamistă palestiniană Hamas.

Șefa CE, cinci principii pentru viitorul Gazei

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a propus cinci „principii de bază” care să ghideze viitorul Fâșiei Gaza, odată ce războiul dintre Israel și Hamas se va încheia, potrivit Euronews.

Principiile, care sunt ancorate în perspectiva unei soluții cu două state, includ sfârșitul dominației Hamas asupra enclavei dens populate și ridicarea blocadei stricte impuse din 2007 de Israel și Egipt.

Uniunea Europeană și Statele Unite consideră că Hamas este o organizație teroristă și nu au niciun contact oficial cu această grupare. „Hamas a continuat să își consolideze arsenalul, în timp ce economia din Gaza s-a prăbușit, așa că este exact opusul a ceea ce ne-am dorit. 70% dintre tinerii din Gaza nu au un loc de muncă.

Iar acest lucru nu poate duce decât la o mai mare radicalizare”, a declarat președintele Comisiei Europene luni dimineață, în timpul conferinței anuale a ambasadorilor UE de la Bruxelles.

„Orice viitor stat palestinian trebuie să fie viabil, inclusiv din punct de vedere economic”, a mai spus Ursula von der Leyen.

Cele cinci principii pentru Gaza propuse de Ursula von der Leyen sunt următoarele:

1. niciun refugiu sigur pentru teroriști;
2. niciun guvern condus de Hamas;
3. nicio prezență de securitate israeliană pe termen lung;
4. nicio strămutare forțată a palestinienilor;
5. fără blocadă susținută.

„Toate acestea pot părea prea ambițioase, deoarece războiul continuă să facă ravagii”, a recunoscut Ursula von der Leyen şi a adăugat: „Dar nu trebuie să precupețim niciun efort pentru a menține vie speranța, pentru a găsi o soluție durabilă, bazată pe două state, care să trăiască unul lângă altul în pace și securitate.” Comentariile preşedintelui Comisiei Europene vin în contextul în care luptele se intensifică în regiune.

Israelul a promis să „demoleze” Hamas după ce gruparea militantă a lansat o serie de atacuri fără precedent în Israel la 7 octombrie, în care au fost ucise peste 1.400 de persoane. De atunci, forțele de apărare israeliene au bombardat intens Fâșia Gaza, provocând o gravă criză umanitară.

Potrivit ministerului sănătății din Gaza, condus de Hamas, peste 10.000 de persoane au fost ucise, inclusiv 4.800 de copii.

Uniunea Europeană a adoptat o poziție comună care susține dreptul Israelului la autoapărare „în conformitate cu dreptul internațional” și solicită „coridoare și pauze umanitare” pentru a accelera livrările de ajutoare de urgență, cum ar fi alimente, apă și combustibil, în Gaza. Dar acest apel, la care s-a adăugat şi apelul SUA, nu a reușit să producă schimbări pe teren și pare să sune a gol, în timp ce numărul victimelor civile creşte.

Ursula von der Leyen a anunţat luni un ajutor umanitar suplimentar de 25 de milioane de euro pentru Gaza, ceea ce ridică finanțarea totală pentru acest an la 100 de milioane de euro, și a declarat că executivul său lucrează la un „coridor maritim” dinspre Cipru pentru a completa punctul de trecere Rafah, care este singura rută disponibilă în prezent pentru a aduce provizii de urgență.