Summitul Biden-Xi. Postura tot mai agresivă a Chinei crește riscul unui război în jurul Taiwanului

Activitățile tot mai agresive ale armatei chineze în jurul Taiwanului - și refuzul acesteia de a vorbi cu armata americană prin canalele concepute special pentru a evita conflictele - alimentează temerile că Statele Unite ar putea fi atrase într-un al treilea război major în lume, relatează The Washington Post în contextul celui de-al doilea summit Joe Biden - Xi Jinping.

FOTO Shutterstock

Restabilirea canalelor militare de comunicare va fi pe agenda summitului Biden-Xi programat pentru miercuri la San Francisco. Dar China se menține în mod deliberat imprevizibilă și incomunicabilă, spun analiștii consultați de „The Washington Post”, pentru a ține armata americană în gardă în Pacific și pentru a avertiza împotriva încercărilor de a ajuta la apărarea Taiwanului.

„S-a atins un nivel foarte, foarte ridicat de tensiune”, semnalează Lyle Goldstein, directorul centrului de reflecție Asia Engagement - Defense Priorities. Fără o deschidere care să atenueze neîncrederea, actuala „criză destul de acută” va continua, iar un „război ar putea avea loc oricând”, insistă el.

Xi și Biden au stabilit să se întâlnească în marja Summitului de Cooperare Economică Asia-Pacific de la San Francisco, ca parte a unui efort mai amplu de restabilire a relațiilor care s-au deteriorat semnificativ pe fondul competiției tehnologice aprinse dintre cele două superputeri, balonului de spionaj chinez observat deasupra teritoriului american și activității militare din ce în ce mai nesăbuite a Chinei în Marea Chinei de Sud și în jurul Taiwanului.

În același timp, în timp ce încearcă să intimideze Taiwanul, armata chineză recurge la intimidări împotriva SUA și aliaților săi, efectuând în ultimii doi ani circa 180 de interceptări aeriene riscante în Pacific, mai mult decât în deceniul precedent.

Președintele Statului Major Comun al SUA, generalul Charles Q. Brown Jr., a declarat vineri că i-a scris omologului său chinez în vederea reluării canalelor de comunicare militare pe care Beijingul le-a întrerupt ca răzbunare pentru vizita efectuată anul trecut la Taipei de președinta de atunci a Camerei Reprezentanților, democrata Nancy Pelosi.

Este „foarte important” să ne „asigurăm că nu va exista vreo greșeală de calcul”, explică generalul american.

Consilierul pentru securitate națională de la Casa Albă, Jake Sullivan, a reiterat duminica aceasta: „Președintele (Biden, n. red.) este hotărât să vadă restabilirea legăturilor dintre cele două armată, deoarece crede că este în interesul securității naționale a SUA”.

Intensificare a exercițiilor militare chineze

Provocările militare chineze devin existențiale pentru Taiwan. Regimul de la Beijing susține că Taiwanul, o insulă care nu a fost niciodată guvernată de Partidul Comunist Chinez, este teritoriu chinez, iar oficialii de rang înalt americani spun că Xi a ordonat armatei sale să fie gata să invadeze insula până în 2027.

Această amenințare a devenit mai mult decât teoretică în ultimele 14 luni, de când Pelosi a vizitat Taipeiul și a lăudat sistemul democratic din Taiwan, un act pe care Beijingul l-a văzut ca fiind încurajator pentru „forțele separatiste” din Taiwan.

China a ripostat prin întreruperea canalelor de comunicare militară și mobilizarea avioanelor sale de luptă și navelor de război în acțiuni de intimidare a Taiwanul. Această ripostă continuă de mai bine de un an. Beijingul a trimis 336 de avioane de luptă în apropierea spațiului aerian taiwanez doar în septembrie, ceea ce l-a determinat pe ministrul Apărării de la Taipei să avertizeze că amploarea și ritmul exercițiilor „scapă de sub control”.

Avioanele de luptă care au început să treacă de linia de demarcație, o graniță neoficială de la mijlocul strâmtorii, și să se aventureze pe lângă vârful sudic al Taiwanului către coasta de est, o zonă relativ mai puțin apărată. Pe 17 septembrie, un număr record de 103 avioane de război chineze au zburat în apropierea spațiului aerian taiwanez.

În aprilie, China a trimis pentru prima dată o dronă în jurul Taiwanului, iar această manevră a fost repetată de cinci ori între timp.

Portavioanele chineze se simt ca acasă de cealaltă parte a insulei, în Oceanul Pacific, pe care Statele Unite îl consideră de mult timp drept sfera sa militară. Acolo lansează avioane spre coasta de est a Taiwanului și exersează să respingă Statele Unite în cazul în care ar veni într-o zi să apere Taiwanul de o invazie chineză.

Exercițiile din septembrie au fost cele mai mari efectuate de chinezi în ultimul deceniu în apele din estul Taiwanului, implicând 17 nave de război, inclusiv portavionul Shandong.

O lună mai târziu, grupul de atac Shandong a navigat din nou prin Canalul Bashi între Taiwan și Filipine, marcând a treia sa intrare în Pacific în acest an.

În ceea ce privește Taipeiul, frecvența exercițiilor chineze din ultimul an confirmă nerespectarea de către Beijing a normelor sale de lungă durată de comportament militar standard în regiune.

„Nu vor ca noi să putem ridica telefonul și să spunem: „Hei, ce faci?”, explică Michael Allen, directorul general al firmei de consultanțp strategică Beacon Global Strategies. „Cu siguranță vor să fim mai nervoși, mai instabili și să intrăm în panică”, adaugă el.

Există, de asemenea, o componentă politică în toată această constrângere militară: în afară de uzura apărării taiwaneze, pune presiune psihologică asupra celor 23 de milioane de locuitori ai insulei pentru a ceda cererilor de unificare.

Tentative de influențare a alegerilor din Taiwan

Beijingul produce zgomote pentru a încerca totodată să influențeze alegerile prezidențiale programate în ianuarie în Taiwan. În fruntea sondajelor se află Lai Ching-te, vicepreședintele Partidului Democrat Progresist, care istoric susține independența formală față de China. Partidul Naționalist Chinez, sau Kuomintang, care favorizează relațiile comerciale cu China, este în spate.

Apoi, mai există problema încercării de a analiza intențiile Chinei, în condițiile în care exercițiile sale militare de amploare arată din ce în ce mai mult ca o prima etapă a unui atac asupra Taiwanului.

O evaluare a serviciilor secrete militare americane, dezvăluită în scurgerile Discord, arată modul în care Comandamentul Indo-Pacific al SUA consideră acum că este mai greu să facă distincția între constrângerea militară chineză și mobilizarea la scară largă care ar prevesti o invazie.

Incursiunile din ce în ce mai frecvente ale Chinei urmăresc să erodeze capacitatea Marinei SUA de a veni în apărarea Taiwanului în cazul în care insula ar fi atacată. SUA nu au un tratat oficial de apărare cu Taiwan, dar s-a angajat în protejarea insulei.

Exercițiile chineze sunt menite să demonstreze SUA și aliaților săi că Beijingul este pregătit să lupte împotriva Marinei SUA în regiune, afirmă Chieh Chung, cercetător asociat la centrul de reflecție taiwanez National Policy Foundation. Ele sunt concepute pentru a „transmite un puternic sentiment de protest” împotriva implicării americane în apărarea Taiwanului, subliniază cercetătorul taiwanez.

În timp ce Washingtonul presează China să restabilească canalele militare de comunicare, analiștii pun reticența părții asiatice pe seama unei strategii de a uza Taiwanul și de a menține Statele Unite în suspans.

„Este aproape ca și cum ar vrea să fim neliniștiți”, spune Allen, care a fost membru al Comitetului de Informații al Camerei Reprezentanților între 2011 și 2013.

Incertitudinea, o miză a chinezilor

De altfel, China a injectat o incertitudine și mai mare prin obiceiul de a include navele civile, inclusiv feriboturile și navele de marfă, în exercițiile sale militare. Analiştii spun că China ar avea nevoie de aceste nave pentru a muta numărul mare de trupe necesare unei invazii.

La sfârșitul lunii septembrie, Taiwanul a făcut pasul neobișnuit de a anunța că monitorizează în mod activ un exercițiu „anormal” de pe partea chineză a strâmtorii cu vecinul său.

Exercițiul a implicat cel puțin 12 nave comerciale redirecționate de pe rutele lor obișnuite pentru a practica încărcarea și descărcarea forțelor amfibii pe coasta Fujian, provincia chineză cea mai apropiată de Taiwan, potrivit lui J. Michael Dahm, cercetător la Institutul Mitchell pentru Studii Aerospațiale.

Imaginile din satelit analizate de Dahm sugerează că exercițiul din acest an a implicat mult mai multe nave de marfă decât în trecut. S-a concentrat pe faptul ca forțele amfibii să urce și să coboare navele acostate în larg, o practică care ar permite trupelor să debarce fără a fi nevoie de acostare în Taiwan.

Cu toate acestea, probabil că China rămâne la ani distanță de a fi capabilă să folosească nave civile pentru a sprijini o invazie reușită, afirmă Dahm.

În pofida eforturilor chinezilor de a rămâne imprevizibili, amploarea totală a mobilizării necesare pentru o invazie asupra Taiwanului nu permite lansarea unui atac pe furiș fără ca serviciile secrete americane să nu afle timp.

Însă Beijingul poate spera să amorțească Taiwanul și să ia fața Statelor Unite, practicând în mod constant scenarii de invazie din ce în ce mai realiste.

„Aceste exerciții continuă să devină din ce în ce mai mari”, precizează Tom Shugart, de la Centrul pentru o Nouă Securitate Americană. „Pe măsură ce numărul și frecvența continuă să crească, devine în mod natural mult mai greu de știut dacă data viitoare” invazia ar putea avea loc, conchide cercetătorul american.