Video Făerag, tăul legendar din Pădurea de argint. Povestea celui mai vechi lac artificial din România VIDEO
0Cel mai vechi lac artificial din România se află în Munții Metaliferi. Lacul Făerag din Hunedoara (video - Lucian Ignat) a fost amenajat la sfârșitul secolului al XVIII-lea, pentru minele de aur din Certej.
Un drum forestier, de circa trei kilometri, urcă abrupt din localitatea minieră Certejul de Sus, pe versantul unde se află Lacul Făerag din Hunedoara, cunoscut ca fiind cel mai vechi lac de acumulare din judeţul Hunedoara.
Cel mai vechi lac artificial din România
Unii autori susțin însă că lacul din Munții Metaliferi este, de fapt, cel mai vechi lac artificial din România, al cărui baraj s-a păstrat până în zilele noastre.
Lacul Făerag din Hunedoara, numit și Tăul Făerag, ocupă o suprafaţă de patru hectare şi are o adâncime de până la nouă metri și a fost amenajat în epoca habsburgic pentru alimentarea exploatării aurifere Certej şi a satelor din Munții Metaliferi (video).
Unii autori arătau că barajul său a fost construit în jurul anului 1861, sub Vârful Făerag, pe valea pârâului Făerag. O arată și hărțile militare habsburgice din secolul al XIX-lea, pe care apare cartografiat.
Lacul din Pădurea de argint
Alți autori susțin că amenajarea hidrotehnică este mult mai veche.
„Făeragul este un fel de Lume Pierdută, dintr-un alt spaţiu neumblat al acestor munţi. Este drept, omul a fost prezent aici cu uneltele sale de muncă, secole de-a rândul. L-a atras, ca în atâtea locuri din adâncurile Ţării de Piatră mirajul galben, lucitor al aurului. Acum mai bine de două sute patruzeci de ani, firul principal al văii a fost închis de un baraj înălţat din pământ amestecat cu bolovani. Apa, zăgăzuită într-un lac de acumulare, era condusă într-un iaz, unde punea în mişcare şteampurile pentru flotarea aurului. Iniţial, lacul avea doar două hectare, dar prin supraînălţarea ulterioară a barajului, suprafaţa lui s-a dublat. Aşa a rămas pînă astăzi”, informa în 1988 revista România Pitorească, într-un reportaj semnat de Nicolae Docsănescu.
O pădure de fag împodobea munții care înconjoară Lacul Făerag din Hunedoara. „Nu una oarecare, ci o pădure îmbrăcată în straie de argint. O pădure de fag cu scoarţa aproape albă, ca a mesteacănului, numit de botanişti fagus silvatica, varietatea leucodermis. Pe lângă ea, o rezervaţie de molid, de douăzeci şi ceva de ani, acceptată şi declarată ca atare după îndelungi cercetări, măsurători şi observaţii”, arăta publicistul.
Pădurile de argint, așa cum au fost numite de localnici, acopereau munții în care se află satele comunei Certej. În pădurea Certejului, la fel ca și în prezent, animalele sălbatice își făceau adesea simțită prezența.
„În acest cadru nou, împrospătat de măreţia răşinoaselor, a fost colonizat cerbul carpatin, piesă de rezistenţă a oricărui teritoriu cinegetic. S-a acomodat repede cu noul său spaţiu de vieţuire, s-a înmulţit şi în grupuri a început să se apropie tot mai netemător de oglinda albastră a lacului, l-am recunoscut urmele lăsate în pămîntul reavăn şi l-am auzit brănind prelung în puterea nopţii. Către miezul nopții, undeva, nu foarte departe, se stârnise larmă de câine. Erau mai mulţi şi lătrau cu furie. Deodată, mai puternic decât hărmălaia lor, un răget prelung, repetat de câteva ori, ca o implorare, a sfâșiat văzduhul. Câinii au tăcut, dar cerbul a brănit până târziu, tot mai aproape de noi”, informa autorul relatării.
Minele de aur din Certej și Săcărâmb (video) au fost închise până la mijlocul anilor 2000.
În satele comunei Certej au rămas ruine ale fostelor exploatări aurifere, unele vechi de peste două secole. Lacul Făerag din Hunedoara este folosit ca sursă de alimentare cu apă pentru localnici și ca loc de agrement.
Se încarcă comentariile...
