Greşeli frecvente cu care gospodarii compromit vinul din noua recoltă. Cinci lucruri care n-ar trebui făcute
1Din strugurii aceleiași podgorii pot rezulta vinuri cu gusturi diferite, unele savuroase sau măcar apropiate de cele ale pretențiilor acestei licori, altele, adevărate eșecuri.
De vină, în acest din urmă caz sunt câteva greșeli pe care gospodarii le fac atunci când prepară vinul. Unele dintre ele țin de vasele folosite, altele se referă la procedura defectuoasă de obținere sau depozitarea nepotrivită.
O greșeală pe care o fac adesea gospodarii neavizați este folosirea vaselor de fier (cel brut este contraindicat, nu cel emailat sau nichelat), care determină aşa-numita casare ferică, „o boală a vinului care se manifestă prin aspect lăptos, tulbure, al soiurilor din struguri albi, sau prin înnegrirea lichidului, în cazul celor roşii”, după cum a explicat, pentru „Adevărul”, inginerul horticol Dumitru Toma, un fabricant veteran de vinuri, cu peste 40 de ani de experienţă în spate.
În plus, casarea ferică provoacă şi alterarea gustului.
Greșită este și lăsarea strugurilor la fermentat cu tot cu ciorchine
Corect, eliminarea ciorchinilor se face înainte de fermentare. Dumitru Toma recomandă folosirea unui desciorchinător (manual sau acţionat electric) înainte de toate.
„Ciorchinele este acru, are gust ierbos, are conţinut mare de tanin. Mai nou, s-a descoperit că are remanenţă la pesticide mult mai mare decât boaba. Mai ales la vinurile albe este o crimă să îl laşi în procesul de fabricaţie”, a mai explicat inginerul.
Folosirea teascului fără desciorchinare strică vinul
O altă greșeală frecventă pe care o fac micii producători de vin este folosirea teascului fără desciorchinare.
Inginerul recomandă ca presarea să se facă în două etape, iar mustul care s-a scurs singur (gravitaţional) sau obţinut după o presare uşoară să fie lăsat deoparte de cel de la o presare energică, din partea a doua a procesului.
Nu depozitați vinul şi tescovina în acelaşi vas!
O altă practică frecventă, dar la fel de greșită, este cea potrivit căreia mustul se lasă să fermenteze la un loc cu boştina (tescovina).
„Dacă fermentează împreună, conţinutul de tanin va fi foarte ridicat şi n-o să vă placă. Recomand să le separaţi imediat”, spune specialistul.
Mustul trebuie pus la fermentat după ce s-a limpezit, nu înainte!
Potrivit specialistului, mustul trebuie lăsat să se limpezească, 8-10 ore.
„Abia apoi trebuie pus în butoiul de fermentaţie, cu grijă, fără depunerile de la fund”, a explicat inginerul.
Specialistul mai recomandă ca, după fermentaţie, vinul să fie pritocit (tras în alt vas) de două ori: o dată în noiembrie-decembrie, iar a doua oară în martie.
Se încarcă comentariile...
