Europa de Sud trebuie să-și rezolve criza demografică, pentru a-și acoperi datoriile

Pentru a-și acoperi datoriile, Europa de Sud trebuie să privească dincolo de turism și să-și rezolve criza demografică, consideră specialiștii Coface trecând în revistă aspecte care vor îngreuna creșterea bazată pe turism în perioada următoare.

Europa de Sud trebuie să-și rezolve criza demografică, pentru a-și acoperi datoriile

După ce a scăzut din cauza restricțiilor de călătorie în contextul Covid-19, numărul de turiști revine acum la nivelurile de dinainte de pandemie în toată Europa, țările mediteraneene beneficiind cel mai mult. Dintr-un motor stricat acum un deceniu, Europa de Sud a devenit calul de bătaie al redresării europene post-pandemie. În perioada 2021-2023, Italia, Spania, Grecia și Portugalia au reprezentat în mod constant între o pătrime și jumătate din creșterea PIB-ului UE. În viitor, însă, schimbările climatice și inflația vor îngreuna dezvoltarea turismului. În același timp, dependența de turism duce la o forță de muncă mai puțin productivă. În fața unei crize demografice severe, acesta este un lux pe care Italia nu și-l poate permite. Inteligența artificială și migrația: toate aceste pârghii vor fi necesare pentru a sprijini creșterea și pentru a respecta regulile fiscale ale UE.

Rolul esențial al turismului în Europa de Sud

UE a înregistrat o vară record, numărul de nopți petrecute în unitățile de cazare turistică atingând cel mai ridicat nivel din ultimii zece ani (1,198 milioane în S1 2023, adică +1,3% față de S1 2019).

Deși inflația și creșterea costurilor de călătorie cântăresc foarte mult în portofelele consumatorilor, gospodăriile rămân dispuse să cheltuiască pentru călătorii în comparație cu alte cheltuieli. Ca urmare a afluxului turistic, dar și a creșterii prețurilor, în special pentru transport, cifra de afaceri a activităților turistice a crescut în medie cu 30% în T2 2023 față de T2 2022, și cu 25% față de 2019.

Se așteaptă ca redresarea turismului să joace un rol central consolidarea economică a Europei de Sud ale cărei economii sunt în mod deosebit dependente de acest sector. Turismul reprezintă peste 10% din PIB-ul țărilor din această regiune și este un contributor important la crearea de locuri de muncă.

Capcane pe termen lung

Privind în perspectivă, turismul pare puțin probabil să continue rolul de protagonist în povestea creșterii europene. Riscurile multiple (macroeconomice, financiare, sociale și politice) persistă la scară globală. Într-o lume inflaționistă, va fi dificil pentru Europa de Sud să rămână competitivă din punct de vedere al costurilor față de destinațiile care iau avânt în țările în curs de dezvoltare. Schimbările climatice au un impact deosebit asupra regiunilor din sudul Europei, care sunt expuse în mod regulat la temperaturi ridicate în timpul verii.

Pe de altă parte, dependența Europei de Sud de turism duce la o denaturare semnificativă în ceea ce privește productivitatea în comparație cu restul Europei. Activitățile legate de turism sunt caracterizate de o forță de muncă mai slabă, cu studii medii și locuri de muncă mai precare.

Contribuție Europa de Sud* la creșterea PIB-ului în UE

Surse: Eurostat, Coface

Penuria de forță de muncă din Italia se va înrăutăți 

Problema productivității este foarte importantă pentru Italia, unde scăderea populației înseamnă că lipsa forței de muncă va persista. Până în 2040, populația de vârstă activă a Italiei se va contracta cu 11,7%, față de 2,4% în Franța; 4,1% în Spania și 4,9% în Germania. Coface estimează că această criza demografică poate reduce potențialul de creștere a PIB-ului Italiei la aproape jumătate încă din 2025. Acest lucru este de o importanță crucială, deoarece regulile fiscale ale UE revin în joc, iar orice obstacol în calea creșterii va fi un obstacol în calea reducerii datoriilor. Prin urmare, declinul populației este un factor de risc pentru sustenabilitatea fiscală.

Potențialul neexploatat al forței de muncă feminine din Italia

Pe termen scurt, cel mai realist mod de a evita acest lucru este accelerarea puternică a recrutării femeilor în forța de muncă, așa cum s-a întâmplat în Spania în anii 1990-2000. Doar 55% dintre femeile din Italia au un loc de muncă formal, față de 70% în Spania. Italia trebuie să adauge aproximativ 1 milion de femei la forța de muncă și să crească productivitatea la 0,5% anual dacă dorește să-și îndeplinească angajamentele fiscale propuse UE în bugetul 2024 (și implicit în regulile fiscale ale UE).

Dacă politicile care vizează munca și productivitatea femeilor au performanțe slabe, va fi o nevoie mai mare de muncitori străini.

A.I. și scăderea populației: o potrivire ideală?

Chiar dacă Italia va reuși să egaleze ratele de reprezentativitate și fertilitate ale vecinilor săi, va fi o chestiune de ani până când problema demografică va reapărea. Orice soluție pe termen lung la declinul populației va implica câștiguri de eficiență pe scară largă. Dacă este adoptat suficient de repede, A.I-ul prezintă un mare potențial de a crește în mod durabil productivitatea, poate suficient pentru a compensa forța demografică.