Video Fenomenele stranii petrecute în Munții Retezat: „Căldarea glaciară, cuprinsă de un huruit nefiresc” VIDEO
0Retezatul a fost de-a lungul timpului locul a numeroase fenomene stranii. Priveliști uluitoare s-au înfățișat unora dintre cei care au urcat pe crestele sale, unele de peste 2.500 de metri, iar alți români au trecut prin momente pe care cu greu și le-au putut explica.
Unii au trăit senzația că le fuge muntele de sub picioare. Înfățișarea din zilele noastre a Retezatului, muntele de granit al României împodobit cu peste 50 de lacuri glaciare, este dată în mare parte de fenomenele grandioase ale epocii marilor glaciațiuni, dar și ale cutremurelor de pământ.
Căldările uriașe, lacurile, circurile glaciare (bazine stâncoase cu pante abrupte, formate în urma topirii gheţarilor), văile glaciare în trepte, morenele și grohotișurile fac din Retezat ținutul care a păstrat cele mai bogate și mai răspândite urme ale erei glaciare.
Topirea ghețarilor, dar și seismele au modelat masivul, aflat într-o zonă seismică a României.
De altfel, la cutremurele din februarie 2023, care au atins magnitudinea de 5,7 pe scara Richter, cea mai mare valoare a accelerației terenului s-a înregistrat la stația Gura Zlata din Retezat. Barajul Gura Apelor din Retezat (video) necesită o supraveghere seismică permanentă.
„Este situat în apropierea a trei zone cu seismicitate semnificativă: zona Câmpulung – Făgăraş – Oltenia (a doua ca activitate seismică după Vrancea), zona Banat şi zona Transilvania. El se află sub incidenţa atât a cutremurelor normale din cele trei zone seismice menţionate, cât şi a cutremurelor intermediare vrâncene”, arăta Hidroelectrica.
Cutremur în Retezat
Pe crestele care înconjoară barajul Gura Apelor din Retezat, unii dintre exploratorii muntelui au simțit pe pielea lor efectele unor cutremure intense. Speologul Ică Giurgiu a relatat o astfel de experiență, trăită în vara anului 1991.
„Eram undeva sub vârful Şesele (2.278 metri), nume care duce la o idee de plat şi calm, contrazisă violent însă de grămezile de lespezi instabile ce te lasă să bănui trecutul nu prea liniştit. Încercam să descifrăm succesiunea de mişcări geologice care a putut să macine muntele şi să-l stivuie în felul cum se arată el azi, când ne trezim deodată inconfundabili zgâlţiiţi într-o parte şi alta. Era joi, 18 iulie 1991, ora 14.56. Simt o strângere de inimă şi, aproape într-un glas, rostim: Cutremur!”, relata Ică Giurgiu, în revista România Pitorească (1991).
Senzația cutremurului din Munții Retezat (video) a fost copleșitoare, își amintea autorul.
„Mă gândisem instantaneu, ca bucureştean ce stau la etajul VIII şi am avut neşansa să prind acasă cutremurele din 1977 încoace, că, de fiecare dată în timpul marilor seisme, prieteni de-ai mei aliaţi sus, la munte, mi-au spus că ei nu au simţit nimic. Deci, dacă acum se simţea, aici, atât de tare, ce-o fi jos? A urmat, imediat, o altă bâţânare la fel de puternică. Ne-am fi aşteptat să se pună în mişcare haosul de lespezi, deosebit de mari, dintre care unele basculau sub apăsarea pasului, dar nimic. Liniştea de dinainte şi-a reluat locul, doar în sufletele noastre rămânând ghemul de întrebări”, relata Ică Giurgiu, în revista România Pitorească (1991).
Cutremurul din Munții Retezat a fost simțit și de câțiva alpiniști aflați atunci pe creste, în Retezat. Au simțit că fug stâncile din mâinile lor și doar reflexele căpătate pe munte i-au salvat de la prăbușire.
„În căldarea Pietrele au căzut bolovani, iar martorii apropiaţi au căutat instantaneu, mustrător şi zadarnic, caprele negre care să-i fi declanşat. Pe malul lacului Bucura, o lespede uriaşă s-a pus în mişcare între cei care, cu priviri stupefiate, o pliciuiau cu cărţile de joc. Căldarea glaciară se umpluse de un uruit nefiresc. Alţii, aflaţi şi ei prin zona înaltă a masivului, care pe unde, nu au simţit nimic. Spre seară, am allat că mişcarea telurică s-a simţit puternic şi la barajul Gura Apelor din Retezat, iar apoi radioul a anunţat că, din nou, judeţul Timiş a fost afectat”, arăta exploratorul.
Fenomene stranii în Retezat
În aceeași vară a anului 1991, alți călători din Retezat au fost martori ai unor fenomene optice extrem de rare. Unii turiști și salvamontiștii au relatat despre spectacolul de lumini care învăluise cerul deasupra Văii Rele din Retezat.
„Întâi a fost o lumină, apărută din senin, din întuneric. Apoi luminile s-au înmulţit, s-au ridicat deasupra văii acoperită cu ceaţă. Tabloul semăna cu un oraş văzut noaptea de pe o mare înălţime. Ceea ce a fost de-a dreptul halucinant abia a urmat: luminile s-au ordonat în cerc, apoi în dreptunghi, formând pătrăţele, iar, în final, s-au alinial în paralel, după care au dispărut, fără zgomot, aşa cum au şi apărut, înălţându-se”, afirma salvamontistul George Resiga, citat în fostul ziar local „Zori Noi”, în august 1991.
Fenomenul neobişnuit a fost urmărit, timp de circa 15 minute, de pe curmătura Bucurii. „Umblând şi înnoptând, de multe ori, în munţi am văzut multe. Şi meteoriţi, şi fulger globular. Ceea ce am văzut însă acum, e greu de definit. Că a fost un O.Z.N., nu aş putea afirma, pentru că nu era vorba de un corp anume, desluşit, Dar totul a fost extraordinar”, îl completa salvamontistul Martin Domokoş, şi el participant la expediţia din Retezat.
Nu departe de acel loc, la două săptămâni după întâmplarea fantastică, un avion s-a prăbuşit – din cauza unor erori de pilotaj, susţineau anchetatorii -, iar nouă oameni au murit în accidentul aviatic.
Misterul luminilor din Retezat nu a mai fost elucidat, până în prezent. În ce priveşte accidentul aviatic din aceeaşi perioadă, anchetatorii au stabilit că ar fi fost cauzat de o eroare de pilotaj, chiar dacă pilotul aeronavei era experimentat.
Și alți călători pe munte au fost martori ai unor fenomene stranii. Au relatat că, în unele zone din Retezatul Mic, regiunea calcaroasă a masivului, au auzit ropotele unor râuri subterane care curg în adâncurile muntelui.
Retezatul paranormal
Unii cercetători au susţinut ipoteza că vârful Retezat (2.485 metri) ar fi avut o legătură strânsă cu poziţia sanctuarelor din Sarmizegetusa Regia şi chiar ar fi fost „cioplit” în vremurile antice din raţiuni religioase şi de astrologie.
Unii autori au susţinut că Retezatul ar reprezenta, de fapt, o imensă piramidă energetică, înfiinţată cu mulţi ani în urmă de oameni sau de civilizaţii extraterestre şi explorată de zeitatea getică Zamolxis. Și Vârful Peleaga (2.509) a fost asemuit unei piramide.
Alţi autori au afirmat că Lacul Bucura ar fi baza unei piramide energetice, formată din vârfurile a trei munţi care înconjoară apele sale şi că aici s-ar produce fenomene paranormale, deoarece se formează un câmp magnetic.
Oamenii de ştiinţă au respins ipotezele fanteziste lansate despre presupusa piramidă din Retezat, însă povestea acestora a devenit credibilă pentru o parte dintre cei care ajung în Retezat şi în Sarmizegetusa Regia şi care au relatat că ar fi resimţit „energiile muntelui”.
Se încarcă comentariile...
