Casetele secrete de la Cluj. Un cunoscut istoric descâlcește ițele: a încercat Armata să elimine milițieni și securiști?
0Scenariul securiștilor-teroriști nu a prins la Cluj, deoarece există probe certe, fotografii și înregistrări audio, care atestă faptul că Armata a tras în oameni, iar trupele Ministerului de Interne nu au ucis sau rănit pe nimeni, susține istoricul clujean Adrian Boda.
La 34 de ani de la Revoluție, adevărul despre acele evenimente nu este pe deplin cunoscut. Unul dintre misterele Revoluției de la Cluj este întâmplarea pe care o povestește Răzvan Rotta, clujeanul care a realizat, întâmplator, în 21 decembrie 1989, în Piața Libertății, fotografiile din care se vede clar că Armata a tras în oameni.
Rotta, care era atunci tânăr asistent universitar la Politehnică pasionat de fotografie, istorisește că după incidentele pe care le-a surprins în centrul orașului - în urma cărora au fost uciși 14 oameni - a fost chemat la sediul Miliției. Acolo i s-au cerut pozele pe care le făcuse și care au fost studiate cu atenție de mai mulți șefi din Miliție și Securitate.
La câțiva ani după Revoluție, Rotta își amintește că un fost securist i-a mărturisit că pozele lui i-au salvat viața în decembrie 1989. De ce? Milițieni și securiști clujeni fuseseră reținuți și urmau să fie duși în afara Clujului pentru a fi lichidați de Armată, i-a explicat acesta lui Rotta.
„Adevărul” a luat legătura, pentru a încerca să dezlege acest mister, cu istoricul clujean Adrian Boda, care derulează, de circa un an, cel mai amplu proiect de documentare al Revoluției de la Cluj, ce conține sute de ore de interviuri cu participanții la evenimente, inclusiv cu protagoniști din Armată, Miliție, Securitate, dar și fotografii inedite, filmări și casete audio cu discuțiile avute de Ministerul de Interne în acele zile.
Boda susține că principalul motiv al proiectului său, care este o colaborare între Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga” și Institutul de Istorie Orală al Facultății de Istorie și Filozofie al Universității Babeș-Bolyai, este faptul că accesul la arhive este încă îngrădit și crede că dosarul Revoluției este încă tergiversat de justiție.
„Poate peste 20-30-50 de ani un alt istoric interesat de evenimente va avea acces la documente, dar nu va mai avea acces la martori, la cei care au fost implicați direct. Și atunci, aceste mărturii sper că vor ajuta istoricii să lămurească, dacă nu 100% din ceea ce s-a întâmplat, măcar un procent cât mai aproape de 100%”, a mărturisit el pentru „Adevărul”.
A încercat Armata să lichideze milițieni și securiști la Cluj?
L-am întrebat pe istoricul Adrian Boda, care a reușit să intervieveze mai mulți reprezentanți din Miliție și Securitate, ce crede despre istorisirea lui Rotta. „Eu am avut discuția aceasta cu comandantul Miliției de atunci, generalul Rusu Stoian. Mi-a spus că s-a știut că domnul Rotta a făcut poze în ziua de 21 decembrie și a fost chemat pentru a se face dubluri după fotografii.
S-a făcut acest lucru, tocmai pentru că se încerca plasarea vinovăției și înspre Ministerul de Interne. Și aceste poze, într-adevăr, i-au ajutat mult pe cei din Ministerul de Interne să se disculpe, pentru că a rezultat fără putință de tăgadă că, în centrul Clujului, Armata a tras. Se vedea clar din fotografii că s-a tras”, explică Boda.
Legat de faptul că Armata ar fi încercat să omoare milițieni și securiști, istoricul susține că mai mulți reprezentanți ai Securității cu care a vorbit au confirmat că știau despre acest scenariu.
„Există o supoziție de acest gen în rândul foștilor milițieni și mai ales în rândul fostelor cadre de la Securitate. Cei de la Securitate cu care am vorbit au spus că s-a încercat urcarea lor într-un autobuz și ducerea lor undeva în afara Clujului, sub pretextul că li s-ar putea oferi o securitate mai bună acolo, dar că cineva din Armată i-ar fi avertizat: „nu vă urcați în autobuz, că s-ar putea să...”.
Povestea încă nu este pe deplin lămurită, astfel că Boda face apel la cei care atunci lucrau în Miliție și Securitate să-i povestească cum s-au petrecut lucrurile.
De ce nu a ținut la Cluj scenariul „securiști-teroriști”
Atât din rechizitoriul procurorului Ranco Pițu, cel care a semnat Dosarul Revoluției trimis în fața judecătorilor, în octombrie 2023, cât și din afirmațiile unor istorici precum Mădălin Hodor, rezultă că termenii „securist-terorist” și apoi „terorist” au fost inventați.
Dacă Pițu susține clar că nu au existat teroriști și că „securiștii-teroriști” au fost inventați într-un proces de dezinformare al noii puteri, cu scopul de a găsi un dușman care să justifice crimele făcute până în 22 decembrie, Hodor este rezervat în a afirma că dezinformarea aparține noii puteri. Ambii însă susțin că „securiștii-teroriști” sunt o invenție.
Una dintre particularitățile Revoluției de la Cluj, spune istoricul clujean Adrian Boda, este faptul că, deși au existat anumite zvonuri cu privire la existența teroriștilor, acestea au fost respinse fără dubiu de dovezile clare pe care autoritățile le-au avut la dispoziție: mărturiile participanților, fotografiile lui Rotta, din care se vedea clar că Armata trăsese în oameni, cât și două casete audio pe care le-a înregistrat un clujean, care a reușit să intre pe frecvența Ministerului de Interne în timpul Revoluției de la Cluj.
În plus, la Cluj, nu au existat dovezi că securiștii sau milițienii ar fi făcut victime. „Au tras în aer, dar nu au omorât oameni”, spune Boda.
„E poate că cel mai interesant aspect al cercetării mele. Este vorba despre casetele cu discuțiile de pe stațiile Ministerului de Interne (Miliție/Securitate) din 21 decembrie, după ce Armata a tras în Piața Libertății. Practic, din momentul în care plutoanele de intervenție ale Miliției sunt direcționate spre locurile unde s-au produs incidente”, spune Boda.
Înregistrările au fost făcute pe un radio netras în bandă, cu care s-a conectat la frecvențele Ministerului de Interne și a înregistrat două casete audio.
„Practic sunt două ore și ceva de discuții. Se știa despre ele, au fost publicate parțial, dar eu am transcris integral casetele. Le-am ascultat de mai multe ori și acestea confirmă multe din ceea ce spun despre maniera în care forțele Ministerului de Interne au acționat în 21 decembrie”, relatează istoricul.
De ce Miliția nu a tras în oameni
L-am întrebat dacă găsim în aceste convorbiri o parte a explicației pentru care Armata a tras la Cluj, dar trupele Ministerului de Interne nu au tras.
„Vă dau opinia mea, ca persoană care a discutat cu cei implicați și din ce am văzut în documente, probabil că forțele Ministerului de Interne (MI) nu au primit ordin să tragă. După 17 decembrie, din moment ce Armata a trecut la alarmă parțială de luptă și MI-ul era în stare de alarmă. Aveau și ei armament asupra lor, pistolul Carpați cu 12 cartușe, trupele de intervenție aveau pistoale-mitralieră”, susține istoricul. Elementul provocare din partea protestatarilor a exista și în cazul trupelor MI, la fel ca în cazul Armatei.
„Muncitorii de la platforma industrială CUG venind înspre centru au trecut de două sau trei filtre ale MI. Au trecut muncitorii, trupele MI s-au regrupat, i-au blocat și iar au trecut muncitorii de ei și au ajuns în fața dispozitivului MAPN, unde s-a tras”, explică Boda.
Declarațiile directe pe care i le-a făcut lui Boda șeful Miliției de atunci, Rusu Stoian, anume că a dat ordin să nu se tragă în oameni, au fost coroborate cu ce a găsit pe casetele audio.
„Este surprins momentul în care s-a cerut defluirea străzii 30 Decembrie (din centrul Clujului-nr), unde erau masați manifestanții. Atunci colonelul Stoian, șeful Miliției, a spus să nu se tragă. Dacă sunt nevoiți să tragă, să tragă focuri de avertizare în aer. În plus, a ordonat să nu se dea cu jeturile de apă în oameni. Deși s-a dat ulterior. Apare pe înregistrare cum acesta spune clar să nu se dea cu jeturile de apă, ci să se vorbească cu oamenii și să fie convinși să meargă acasă”, relatează Boda.
„Ofițerii de Miliție nu au ridicat cadavrele până la venirea procurorului”
Un alt motiv pentru care forțele MI nu au tras, ține de faptul că spre deosebire de trupele Armatei scoase pe străzi care erau formate în mare parte din militari în termen, fără experiență și fără cunoștințe în ceea ce privește interacțiunea cu manifestanții, cei din plutoanele de intervenție din Miliție și Securitate erau formate din profesioniști care știau mai bine să gestioneze astfel de situații.
„Din convorbirile de pe casete rezultă că cei din MI nu erau panicați. Erau profesioniști, totuși, cu experiență. Din ce am audiat, încercau să ia morții din centru cât mai repede. Cu toate acestea, s-a evitat ridicarea morților înainte de a ajunge procurorul militar, deși s-a dat parcă ordin în acest sens”, precizează Boda.
Ofițerii care au fost trimiși să ridice cadavrele i-au confirmat lui Boda că n-au executat ordinul și au așteptat până când a venit procurorul militar și a făcut cercetarea la fața locului. Abia apoi, morții au fost duși. Acest fapt, a făcut mai ușoară misiunea procurorilor militari care au instrumentat dosarul Revoluției de la Cluj.
În acest context, Clujul este unul dintre puținele orașe din țară, în care adevărul despre Revoluție este cunoscut în mare parte.
„Mă bucur că cel puțin la Cluj o parte a adevărului sau măcar o versiune a lui a ajuns în instanță, dosarul a fost judecat, oamenii pot spune că măcar o parte dintre cei implicați au plătit”, a precizat Boda. El este de părere că sentințele ar fi trebuit să fie mai dure, dar măcar adevărul juridic se cunoaște la Cluj, lucru care nu se poate spune despre ceea ce s-a întâmplat la București.
Cine este Adrian Boda
Adrian Boda a absolvit Facultatea de Istorie în 2005. A continuat cu masteratul și doctoratul, amblele cu teme de istorie orală.
Din 2006 este asistent de cercetare la Institutul de Istorie Orală al Facultății de Istorie și Filosofie din cadrul UBB. Între 2006 și 2011 a fost cercetător în cadrul a două proiecte finanțate de Consiliul Național al Cercetării Științifice cu privire la holocaustul evreilor din Transilvania. Între 2011 și 2013 a fost asistent manager în cadrul unui proiect POSDRU având ca tematică istoria orală a comunităților locale.
Boda mai este angajat al Bibliotecii Centrale Universitare „Lucian Blaga” (BCU) Cluj-Napoca la Departamentul Cercetare, Colecții Speciale, Arhivă Orală și Multimedia.
Se încarcă comentariile...
