Când au început românii să aibă televizoare color la liber. Unii acopereau ecranul cu o folie indigo

Televizoarele color au fost așteptate de către cetățenii României imediat după Revoluția din 1989. La Arad s-a stabilit că primele televizoare color să fie vândute doar anumitor familii.

Telecolor era foarte căutat FOTO Andrei Ando

Doctorul în istorie Andrei Ando, precizează că la data de 9 ianuarie 1990, se decidea ca la Arad televizoarele color să fie vândute de magazine cu prioritate familiilor care au suferit de pe urma revoluției, și anume răniților, familiilor celor căzuți în luptă, ostașilor armatei române și altor participanți care au asigurat paza și ordinea. 

„Numai după satisfacerea acestor cerințe se vor stabili noi criterii de vânzare a televizoarelor. Decizia era luată de Consiliul Județean al Frontului Salvării Naționale. În ciuda deciziei, televizoare color nu existau în magazine. Doar în lunile viitoare se deschideau primele magazine private, numite de arădeni «shop», cu un cuvânt englezesc, o trimitere la faptul că de aici marfa se putea cumpăra doar cu mărci germane sau dolari. Precizez că înainte de revoluție, numărul televizoarelor color era foarte mic, și datorită prețului, și datorită faptului că erau rezervate unei elite (de regulă de partid). Era consacrată marca «Telecolor». Pentru a simula, totuși, că au televizoare color, unii arădeni acopereau ecranul cu o folie gen indigo, care transforma imaginea din alb-negru în sepia”, mărturisește Andrei Ando.

Sun Boutique

Andrei Ando mai adaugă că primul «shop» privat de la Arad, Sun Boutique, a fost deschis de Santău Adalbert Mircea, pe Bulevardul Revoluției (în apropiere de Podgoria), iar altul vis-a-vis de catedrala romano-catolică, de către familia Ungar. În Arad funcționa și un «shop» de stat, la parterul Hotelului Astoria (astăzi Continental) care era destinat strict cetățenilor străini.

„Revenind la situația televizoarelor color, la Arad au cunoscut o explozie începând cu anul 1992, când apar primele societăți de televiziune prin cablu, care oferă între 10-15 programe pentru abonați (până atunci erau accesibile doar posturile maghiare și sârbești, dar în condiții precare, cu antene improvizate). Televizoarele color erau foarte scumpe și se vindeau și în rate. Unele dintre cele mai populare mărci deveneau Supertech, Teletech, Nei, care erau importate de comercianți, tocmai datorită prețului mai convenabil la revânzare”, încheie doctorul în istorie.