Cum au câștigat ucrainenii o bătălie crucială pentru „Poziția X” pe care acum rușii o pot anula
0În iunie anul trecut, forțele ucrainene au reușit să cucerească așa-numita „Poziție X” - un vârf de deal apărat de tranșee adânci ce permitea controlul asupra unui drum vital - la a cincea încercare, după luni de eforturi și multe pierderi. A fost apogeul unei contraofensive dure și, totodată, o demonstrație a capacității ucrainene de a depăși un inamic mai bine echipat și superior numeric, relatează The Atlantic într-o analiză despre o reușită remarcabilă pe care rușii amenință acum să o anuleze.

În același timp, prețul și dificultatea bătăliei pentru „Poziția X” au revelat ce sarcină monumentală și-a asumat Ucraina prin lansarea contraofensivei sale. Rușii, bine înfipți în tranșee, dețineau poziția strategică pe terenul înalt și aveau tot avantajul posibil în materie de arme și număr de soldați. Ucrainenii i-au învins cu ajutorul unor tactici inteligente și flexibile, dar și prin sacrificii, rezistență și noroc. Însă factorii care au făcut ca această victorie să fie atât de greu de obținut o vor face la fel de greu sau chiar mai greu de repetat, scrie The Atlantic.
În zona unui vârf de deal în afara Orihiv, la circa 55 km sud-est de Zaporojie, rușii s-au înfipt în tranșee adânci de peste 1,8 metri. Practic au făurit un oraș scufundat, un labirint de cărări încrucișate întinse pe aproape o milă și care oferea o perspectivă de câțiva kilometri în toate direcțiile.
Din această Poziție X, așa cum a numit-o armata ucraineană, rușii controlau drumul vital spre sud: dacă rușii ar fi vrut să înainteze pentru a lua Orihiv iar de aici să se îndrepte spre Zaporojie, ar fi trebuit să plece de aici. La fel, dacă ar fi fost ca ucrainenii să progreseze în contraofensiva lor spre sud-est, în scopul de a recupera Melitopol și a sugruma coridorul terestru spre Crimeea, trebuiau să treacă mai întâi de Poziția X.
În decursul verii, ucrainenii au cucerit-o și astfel au putut avansa spre sud și recupera satul Robotîne. În prezent însă, fluxul de armament occidental a încetinit și liniile ucrainene sunt la strâmtoare. Trupele rusești au recâștigat recent câteva sute de metri în luptele acerbe de acolo și amenință să recucerească Robotîne.
În cursul unei vizite în noiembrie la Poziția X alături de soldați ucraineni, jurnaliștii The Atlantic au stat de vorbă cu comandanții ucraineni despre victoria din vară și câmpul de luptă de după.
„Înțeleg că partenerii noștri occidentali se așteptau la o contraofensivă diferită”, a declarat un comandant adjunct de batalion din cadrul Brigăzii 65 Mecanizată, al cărui indicativ de apel este Poltava. „Au spus că va fi rapidă și toate celelalte. Dar ăsta nu este acel război”.
Avanpostul înaintat al Rusiei de la Poziția X a fost clădit pentru a rezista. Pregătit cu ajutorul forțelor Wagner, terasamentul său includea posturi protejate pentru artileriști, depozite mari de muniții și protecțiile obișnuite - secțiuni acoperite cu grinzi, pământ și saci de nisip. Mai mult de o duzină de mini-dormitoare cu acoperișuri din trunchiuri de copac, pereți placați și paturi suprapuse puteau găzdui 100 de soldați ruși, având și dotări pentru iluminat cu generatoare. Rușii săpaseră tranșeele în formă de X, ceea ce le permitea să întâmpine orice înaintare cu o ploaie de focuri din două unghiuri, din poziții protejate de tragere la fiecare 10-20 de metri.
Prima încercare
Prima incursiune a Brigăzii 65 a avut loc în martie anul trecut cu ajutorul transportoarelor blindate de personal (APC) fabricate în anii `60 primite de la Olanda – acestea manevrează lent, au sisteme de comunicații slabe și au nevoie frecvent de reparații. În plus, acestea fac un zgomot infernal, anunțându-se de la mai mult de 8 km distanță. Un astfel de APC a supraviețuit la trei lovituri directe de bazooka, însă a patra l-a străpuns.
„Aveam doi [morți] în interior, un comandant și un artilerist. Trei persoane care au coborât au fost imediat lovite de mitraliere și grenade”, a relatat un soldat pe nume Renat. „Este descurajant, trist, dar așa s-a întâmplat”.
Tancurile sunt mai silențioase, dar și ele au fost lovite, în măsura în care forțele ruse erau bine aprovizionate cu arme antitanc. Pe măsură ce contraofensiva a progresat, ucrainenii au decis să nu folosească în prima line tancurile T-72 primite de la Polonia, considerându-le prea valoroase – le-au păstrat în schimb pentru susținere mobilă de artilerie mai departe de front.
Poltava a explicat că, potrivit calculelor comandanților ucraineni, ar fi fost necesar un avantaj numeric minim de 2 sau 3 la 1, dar acesta nu exista, astfel că au încercat să compenseze cu vehicule blindate. S-a dovedit „imposibil”, întrucât rușii trăgeau din toate direcțiile- cu arme anti-tanc, artilerie și chiar din avioane.
Un alt avantaj suplimentar a mărit superioritatea rusă la Poziția X – dronele, a relatat Leonid, un soldat din Brigada 65. Războiul a devenit unul al dronelor, spre deosebire de situația de acum un an.
„Acum nici nu-ți poți imagina. Chiar dacă iese doar un singur grup de soldați, după un kilometru vor fi loviți de artilerie”, a spus el.
Soldații ucraineni au dezvăluit că rușii lansează zeci de drone deodată – chiar și 100. Acestea sunt ieftine, dar mortale - ucrainenii le țintesc cu bruiaj electronic, dar necesită multă muncă și atenție.
„Dispozitivele antidronă sunt de ajutor, dar ne este imposibil acum să acoperim un front atât de mare. Am avea nevoie să instalăm stații antidronă, astfel încât să nu trebuiască să alergăm într-o parte și alta, ci să putem acoperi o rază de cinci sau zece kilometri pentru a oferi protecție oamenilor aflați în misiuni de luptă”, a explicat Poltava.
Schimbare de tactică
În fața acestor obstacole, ucrainenii au renunțat la blindate și au început să avanseze pe jos cu unități mici – într-un efort de a reduce riscul și a tatona terenul pentru a identifica puncte slabe în apărarea rusă. Totodată, au înlocuit transportoarele blindate zgomotoase cu vehicule mai ușoare și discrete – inclusiv mașini private puse la dispoziție de voluntari.
Acestea au oferit un grad mare de mobilitate – soldații se puteau deplasa rapid și furniza muniție, alimente și alte provizii după care să se retragă la fel de repede, a punctat Poltava.
Prima țintă a ucrainenilor în cadrul noii tactici de atac era un transportor blindat scos din uz pe care rușii îl foloseau drept protecție. Pentru a ajunge la el, ucrainenii au început să stabilească și să echipeze un cap de pod într-o locație pe care au numit-o „Corner”, la câteva sute de metri de ruși. Au săpat un șanț cu o adâncime mică, de sub un metru, și au improvizat niște protecții, menținând acolo o mică unitate în permanență, aflată însă sub foc continuu.
„Este foarte dur când stai într-o tranșee și toată lumea trage în tine”, a spus Poltava. „Am început să avansăm, ocupând încetul cu începutul această poziție, dar erau mulți răniți”.
După care au început să atace. Șoferii lăsau soldații la aproximativ trei kilometri de Corner, apoi se întorceau imediat. Soldații se îndreptau spre punctul de staționare, încărcați cu până la 40 de kilograme de provizii, muniție și echipamente de comunicații.
Ucrainenii au abordat de două ori de Poziția X în această manieră, sprijinindu-și soldații cu artilerie. Dar rușii i-au copleșit pe ucraineni cu puterea lor superioară de foc. Și fără APC-uri, ucrainenii au fost nevoiți să își evacueze pe jos răniții, o sarcină riscantă și laborioasă, care uneori le lua ore bune.
„Sânge, cadavre, duhoare - nu poți descrie în cuvinte. Nu vă spun procentul, dar au fost pierderi”, a spus Leonid.
Cum au cucerit ucrainenii „Poziția X”
Ucrainenii au făcut o a patra încercare de a cuceri poziția defensivă rusă în după-amiaza zilei de 7 iunie. La căderea nopții, epuizați și loviți, s-au retras însă din nou.
În timp ce unitățile ucrainene se întorceau la bază, serviciile lor de informații aeriene au detectat ceva remarcabil. Rușii, care își reveneau după atac, nu păreau să fie înarmați la posturile de tragere. Și, judecând după activitatea de pe drumul spre sud, ucrainenii au presupus că rușii întreprindeau o rotație pe scară largă: Trupele părăseau Poziția X spre liniile din spate, probabil pentru a fi înlocuite cu forțe proaspete. Între timp, doar o unitate firavă a rămas la datorie.
Ucrainenii au luat atunci o decizie crucială. Se vor regrupa și se vor întoarce în acea dimineață să atace din nou.
Înainte de zori, câteva zeci de soldați și-au croit drum spre „Corner”. Rușii i-au detectat și au dezlănțuit focul: În decursul a două ore, 10 drone kamikaze au aterizat de-a lungul tranșeei superficiale a ucrainenilor - una dintre ele străpungând o protecție - în timp ce exploziile puternice i-au asurzit pe soldați și i-au rănit pe câțiva dintre ei. În aceste condiții, ucrainenii s-au văzut nevoiți să sape mai adânc pentru a supraviețui. Rușii au lansat și mine zburătoare echipate cu magneți puternici care puteau detecta orice soldat aflat în apropiere. Nicio direcție nu părea ferită de foc.
Cu toate acestea, odată cu răsăritul soarelui, a avut loc o turnură. Cu majoritatea trupelor rusești în rotație, efectivele au fost mai echilibrate, iar ucrainenii au putut avansa folosindu-se de grenade și mitraliere. Lupta mai strânsă i-a avantajat: O unitate ucraineană a reușit să securizeze poziția apărată cu APC, care fusese primul lor obiectiv.
În total, ucrainenii au numărat 11 ruși uciși.
„Majoritatea au fugit. Nu erau pregătiți pentru noi și au renunțat. Artileria și tancurile lor, acestea sunt atuurile lor. Dar în lupta corp la corp, ei fug”, a spus Leonid.
Până la sfârșitul lunii august, ucrainenii au înălțat steagul în satul Robotîne, la trei kilometri și jumătate distanță de-a lungul drumului. Linia frontului rusesc fusese împinsă înapoi cu câteva mile, iar contraofensiva ucraineană era în plină desfășurare.
În defensivă
În lunile care au urmat, Ucraina a continuat să facă progrese spre sud, dar avansul a fost lent. Următorul obiectiv major, la 12 mile de Robotîne, este orașul Tokmak. Cucerirea acestuia i-ar plasa pe ucraineni în spatele liniilor defensive rusești și în controlul unui important nod de transport. De asemenea, i-ar duce mai departe spre Melitopol, la alte 30 de mile în față, și spre mare.
Deocamdată, au explicat soldații, ei nu au vizat locații specifice, ci poziții rusești. Cu mai mult timp avut de ruși pentru a se înfige, următoarele linii rusești sunt mai greu de străpuns. Unele zone sunt atât de robuste, întărite cu beton, încât pot rezista la o lovitură directă de artilerie. Ucrainenii raportează că unele tranșee au mai multe etaje în subteran și echipamente video care permit monitorizarea prin dronă a câmpului de luptă. În plus, rușii învață rapid: de pildă, Brigada 65 a recuperat ghiduri militare rusești care descriu cum să contracareze abordarea în evoluție a ucrainenilor, cu unități mici.
„În momentul de față suntem în defensivă - apărare activă, dar tot defensivă se numește. Asta pentru că, din câte am înțeles, nu avem suficiente capacități, nici umane, nici tehnice", ne-a declarat Leonid.
În noiembrie, Brigada 65 aștepta unele echipamente noi, modernizate, care nu sosiseră încă. Soldații au spus că nu-și pierduseră speranța să poată înainta spre Tokmak în 2024. Dar, de atunci, schimbările politice din Occident au încetinit livrările de arme către front.
Principala sarcină a forțelor armate ucrainene este acum să își mențină pozițiile și să împiedice avansurile rusești. Brigăzile din apropierea Poziției X relatează că, de la jumătatea lunii noiembrie, forțele rusești și-au sporit semnificativ eforturile ofensive, folosind tancuri, mortiere, artilerie și drone kamikaze pentru a efectua până la o duzină de atacuri asupra pozițiilor ucrainene în fiecare zi. Potrivit Institutului pentru Studierea Războiului, rușii au recuperat câteva sute de metri la periferia localității Robotîne, amenințând să o recucerească.