Povestea familiei din Arad care a fost ucisă în public fiindcă s-a opus nazismului. A fost ridicat un monument funerar

O familie din Arad a fost ucisă, în septembrie 1944, deoarece s-a opus nazismului. Este vorba despre familia Schmelzer, (tată și fiu) omorâtă pe străzile din Sânicolaul Mic.

Monumentul ridicat în memoria celor doi FOTO Andrei Ando

Jakob, născut la Frumușeni, a fost consilier local la Berlin, a ajuns în lagărul nazist de la Oranienburg, de unde a revenit la Arad și a devenit un promotor al comunismului. I s-a alăturat fiul său, Johann. Cei doi au fost uciși în public. Un destin cinematografic, căruia ocuparea militară fascistă a Aradului i-a pus capăt în mod tragic.

Doctorul în istorie Andrei Ando ne spune că Jakob Schmelzer s-a născut la 1 mai 1880 în comuna Frumușeni (județul Arad), al cincilea copil în familia unui mic fermier.

Avea doar 11 ani când familia a decis că nu este cazul să continue școlarizarea lui Jakob, ci, pentru a ușura povara financiară care apăsa asupra părinților săi, trebuie să se angajeze slugă la moșierul local. Nu era nimic ieșit din comun; conform obiceiului vremii, copiii săraci supraviețuiau astfel, scutindu-și familia de cheltuiala întreținerii lor.

După câțiva ani, s-a mutat în Aradul Nou, unde s-a angajat ucenic șelar la atelierele Horváth. Aici, de la colegii săi mai în vârstă, s-a inspirat din principiile social-democrației, care la vremea respectivă câștigau teren în Europa.

Jakob Schmelzer a pornit într-o călătorie inițiatică prin Europa, cu carnetul său de ucenic, zăbovind în mai multe orașe europene, unde muncea să se întrețină și să își strângă bani pentru continuarea călătoriei. Astăzi acest obicei se mai păstrează în spațiul germanic.

A trăit la Berlin 

S-a stabilit la Berlin, unde s-a angajat într-o fabrică. Timp de 32 de ani a trăit acolo, și-a întemeiat și o familie. Soția sa, de origine germană, din Südetenland, i-a născut doi fii și o fiică. Nu au avut o viață de familie îndelungată, pentru că femeia s-a îmbolnăvit și a murit.

În Primul Război Mondial și după deflagrația mondială, Jakob Schmelzer a luptat alături de stânga politică, fiind un activist al Partidului Social Democrat din Germania. A fost ales consilier orășenesc la Berlin, pe listele respectivei formațiuni politice.

A demonstrat calități oratorice deosebite, și deși a făcut doar câțiva ani de școală, fiind un autodidact, a dobândit o cultură politică sclipitoare, pe care o folosea în discursuri și în polemicile cu adversarii ideologici. Încă de la apariția mișcării naționalist-socialiste, Jakob Schmelzer a fost unul dintre cei care au combătut vehement nazismul, întrezărind printre rândurile doctrinei sale ura periculoasă, discriminarea rasială și însuși atentatul la valorile umane cele mai importante. Pe o baricadă ideologică, a luptat cu curaj împotriva naziștilor, iar asta i-a atras profundul lor dispreț.

Atunci când, la 30 ianuarie 1933, naziștii au preluat puterea în Germania, Jakob Schmelzer se afla deja pe lista neagră a persoanelor indezirabile în ochii naziștilor. Ca alți oponenți ai lui Hitler, a fost arestat de Gestapo, în cursul anului 1933. Închis în lagărul de concentrare Oranienburg, alături de mulți alți dușmani ai regimului nazist, i s-a oferit posibilitatea să renunțe la ideile sale politice și să se înscrie în partidul condus de Adolf Hitler. Schmelzer însă a refuzat și a rămas fidel convingerilor sale.

 „După o detenție de aproximativ un an și jumătate, a fost eliberat din lagăr și expulzat din cel de-al Treilea Reich, sub pretextul că nu era cetățean german. Așa a ajuns să revină în Arad, mai precis la Sânicolaul Mic, unde și-a deschis un atelier și a devenit un diseminator al ideilor social-democrate. Aradul era, deja, printre locurile din țară unde social-democrația se propaga rapid, iar Jakob Schmelzer nu s-a limitat la practicarea meseriei sale, ci și-a continuat energic activitățile antifasciste. A devenit și un cotizant regulat la JAjutorul muncitoresc român», un fond pentru muncitorii aflați în incapacitate temporară”, spune Andrei Ando.

Găsind o compatibilitate de idei cu Partidul Comunist, Schmelzer s-a alăturat acestei mișcări, ca ilegalist. Le-a vorbit arădenilor despre amenințarea hitleristă, ca unul care a cunoscut nemijlocit pericolul și represiunile nazismului.

La 13 septembrie 1944, unități ale Wehrmachtului și trupelor maghiare au ocupat orașul Arad și periferiile sale, printre care și Sânicolaul Mic. Istoricul local Horia Truță susține că cei doi au fost arestați în prima zi a ocupării militare, dar dr. William Marin avansează ipoteza că nu ar fi fost arestați, ci monitorizați și executați. Ceea ce este cert este că Jakob și Johann au fost executați, fără niciun fel de proces, la data de 20 septembrie 1944.

Potrivit istoricului local Horia Truță, tatăl și fiul, „pentru atitudinea lor făţiş antifascistă, la 13 septembrie, 1944, în prima zi după ocuparea vremelnică a Aradului de către trupele hortiste, Jakob și Johann Schmetzer au fost arestaţi şi executaţi prin împuşcare în curtea cazărmii militare din Sânicolaul Mic”.

L-au îngropat prietenii 

Dr. William Marin, într-un articol publicat în ziarul Neuer Weg, în anul 1980, scria că Jakob Schmelzer a fost împușcat în abdomen, lângă gara Aradul Nou, după ce a fost târât acolo de atacatori. Ar fi agonizat timp de șase ore, acoperit de sânge, fără ca nimănui să i se permită să-l ajute.

Când inima lui a încetat să mai bată, prietenii săi din cartier l-au îngropat. Costumul de haine a fost croit și donat de croitorul Mandl, din zona Mureșel, de etnie germană, simpatizant al mișcării comuniste. Mandl era cunoscut ca și „croitorul domnilor”, fiind considerat unul dintre cei mai populari croitori domnești ai epocii sale.

Ca un omagiu adus familiei Schmelzer, numele acesteia a fost purtat de Cooperativa Agricolă de Producție din Sânicolau Mic, în perioada comunistă. Un monument funerar a fost ridicat în amintirea celor doi, în cimitirul din cartierul Sânicolaul Mic, în anul 1950, de către Comitetul Antifascist German din Arad.