Ianuarie fără alcool, ideea care câștigă teren în Europa. Ar rezista România o lună fără să bea? Răspunsul unui medic legist

În Europa este tot mai vehiculat un curent care României i-ar prinde bine în combaterea dependențelor. Se numește „Ianuarie fără alcool” și presupune ca populația să se abțină o lună de la băutură, pentru o viață mai sănătoasă.

Consumul de alcool, între plăcere și probleme

„Ianuarie fără alcool“ a început în Regatul Unit în urmă cu 10 ani, fiind promovată de organizațiile caritabile din domeniul sănătății, deși practica are rădăcini care se întind încă din 1942, când Finlanda avea propriul „ianuarie treaz” pentru a ajuta în războiul împotriva Uniunii Sovietice.

Fenomentul a crescut în popularitate, iar acum mai mult de 60% dintre francezi doresc să-l încerce în anii următori.

În Franța, peste 45 de profesori cu studii în domeniul adicţiilor au semnat o scrisoare prin care îndeamnă statul să promoveze o lună de abstinenţă, însă lobby-ul pentru alcool spune că ideea nu este în concordanţă cu cultura franceză, relatează The Guardian.

După SUA, Franța este al doilea cel mai mare consumator de vin din lume, iar politicienii francezi ascultă cu atenție industria vinului din țară, care are 500.000 de angajați.

Președintele Franței, surprins dând o bere pe gât în 17 secunde FOTO: X

Cum ar arăta România o lună fără alcool

În 2019, primele 10 țări europene cu cel mai mare consum de alcool pe cap de locuitor au fost Cehia (14,3 litri), Letonia (13,2), Moldova (12,9), Germania (12,8), Lituania (12,8), Irlanda (12,7), Spania (12,7), Bulgaria (12,5), Luxemburg (12,4) și România (12,3).

Medicii români, care tratează zilnic alcoolici, îmbrățișează ideea, dar România este departe de a fi în stare să recurgă la o lună de pauză, cred ei.

„Nu prea sunt semnale că la noi în țară s-ar pune în aplicare un asemenea plan, pentru că în România „e nevoie”. Se consumă enorm. Alcoolul afectează orice celulă din organism, are capacitatea de a traversa orice membrană celulară și acolo unde ajunge și afectează. Alcoolul este însoțit de efecte atât pe termen scurt, pentru că ne pune în fața unor traumatisme și probleme legale, dacă ne urcăm băuți la volan, sau devenim irascibili și posibilitatea de a trece la acte de violență este mult mai mare. Pe termen lung vorbim de afecțiuni ale ficatului, pancreasului, stomacului și sistemului nervos”, mai spune medicul legist Cristian Paparău.

O perioadă de abstinență alcoolică este de preferat pentru toți cei care obișnuiesc să consume alcool, dar nu o abstinență drastică.

„Abstinența alcoolică este bună oricând, indiferent de gradul de consum, pentru că trebuie să înțelegem că alcoolul nu face bine în nicio concentrație. Și niciodată nu e prea târziu să facem o pauză. O lună de pauză mai relaxează, să spunem, un ficat obosit de alcool, este un prim pas. Cea mai mare perioadă a anului ar trebui să fie o abstinență totală. Nu suntem absurzi, dar ar fi foarte bine. Orice măsură de a reduce un consum începe cu o abstinență limitată în timp, pentru că s-a dovedit că metodele de abstinență severă nu dau rezultate. Și atunci se începe cu pași mici”, mai precizează dr. Cristian Paparău.

Pe lângă celelalte probleme ale organelor apar și problemele de ordin psihic, tulburările organice de personalitate, demențele alcoolice sau neuropatiile periferice.