Kremlinul neagă că ar fi trimis semnale către SUA că Rusia ar fi dispusă să renunțe la cerințe cheie în privința Ucrainei

Kremlinul a respins vineri afirmații citate de Bloomberg potrivit căruia preşedintele rus Vladimir Putin ar fi "trimis semnale" către SUA privind posibile discuţii despre încheierea războiului în Ucraina şi că ar putea lua în considerare renunţarea la cerințe-cheie, relatează Reuters.

Războiul din Ucraina intră în al treilea an FOTO PROFIMEDIA

Putin "sondează terenul" pentru a afla dacă Washingtonul este pregătit să se angajeze în discuţii şi ar fi luat legătura cu SUA prin canale indirecte, a relatat Bloomberg.

 Citând două persoane apropiate Kremlinului, Bloomberg a scris că Putin „ar fi dispus să nu mai insiste asupra statutului de neutralitate al Ucrainei şi chiar să nu se mai opună legat de o eventuală aderare a acesteia la NATO, o ameninţare ce a servit Rusiei drept justificare principală pentru invazie”.

Dar aceste concesii ar presupune un cost pe care Kievul l-a respins categoric - acceptarea controlului asupra teritoriului ocupat, ceea ce reprezintă acum aproximativ 18% din Ucraina.

Întrebat de reporteri cu privire la acest subiect şi, în special, dacă Moscova este într-adevăr pregătită să renunţe la cererile sale privind neutralitatea Ucrainei şi posibila aderare a acestei țări la NATO, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a negat. „Nu, este un mesaj fals. Nu corespunde absolut deloc realităţii", a afirmat Peskov.  

Persoanele citate, care au cerut anonimatul, au precizat că semnalele au fost transmise luna trecută unor înalți oficiali americani printr-un intermediar pe care au refuzat să-l numească.

„Nu suntem la curent cu modificările descrise în poziția Rusiei", a declarat purtătoarea de cuvânt a Consiliului Național de Securitate al SUA, Adrienne Watson. „Va fi la latitudinea Ucrainei să decidă dacă, când și cum să negocieze cu Rusia".

În timp ce SUA sunt „întotdeauna deschise" la discuții, "în acest moment, nu le văd", a declarat secretarul de stat Antony Blinken la Forumul Economic Mondial din 17 ianuarie, când a fost întrebat despre perspectivele unei încetări a focului pe termen lung.

„Trebuie să existe o dorință din partea Rusiei de a se angaja, de a negocia cu bună credință, pe baza principiilor de bază care au fost contestate de agresiunea sa - integritatea teritorială, suveranitatea, independența", a spus Blinken.

"Este în avantajul lor ca toată lumea să creadă că există un canal secundar și că este atât de secret încât nimeni nu-și poate da seama de el, pentru că îi sperie de moarte pe ucraineni", a comentat Fiona Hill, un fost înalt oficial al Casei Albe, expert în rusia.

„Rușii vor ca noi să creăm această idee că canalul există și că totul depinde de SUA, astfel încât nimeni sau nimic altceva nu joacă un rol”, a adăugat ea. „Este un joc clasic al rușilor”.

Ideea că ar exista un canal secret a circulat și în capitalele europene, dar oficialii neagă că ar ști ceva despre asta.

„Am auzit aceste zvonuri și nu știu ce să înțeleg din ele - dacă este vorba de a obține câștiguri politice, de a fi perceput ca fiind moderat", a declarat consilierul suedez pentru securitate națională Henrik Landerholm într-un interviu acordat la Washington, unde se întâlnea cu omologul său american, Jake Sullivan. „Putin ar fi, evident, destul de fericit dacă ar putea obține un acord bazat pe câștigurile teritoriale actuale, ceea ce, bineînțeles, iese din discuție în ceea ce îi privește pe prietenii noștri ucraineni."

Fiodor Lukianov, președintele Consiliului pro-Kremlin pentru politică externă și de apărare de la Moscova, a declarat că orice acord care ar formaliza controlul rusesc asupra teritoriilor ocupate „ar însemna crearea unui nou sistem de securitate în Europa, ceea ce a fost, de fapt, obiectivul principal al lui Putin încă de la început. Dar acum nu există semne că cineva este pregătit pentru asta".

New York Times a relatat luna trecută că intermediari ar fi transmis oficialilor americani că Putin a arătat un interes pentru o încetare a focului care ar îngheța războiul de-a lungul actualelor linii de front.

În ultimul an, au avut loc contacte informale care au implicat intermediari americani și ruși, în încercarea de a explora perspectivele unor discuții de pace. Aceste  inițiative implică de regulă persoane fără funcții oficiale, ceea ce permite guvernelor lor să nege orice rol în discuții, fiind în același timp informate despre ceea ce se discută. Cu toate acestea, nu este clar dacă în prezent sunt în curs eforturi semnificative în acest sens.

Zelenski și președintele elvețian Viola Amherd au anunțat la începutul acestei luni planuri de a organiza o conferință de pace la nivel înalt în Elveția, în timp ce Kievul caută sprijin pentru proiectul său de restabilire a frontierelor Ucrainei la existente în 1991. Zelenski a spus că Rusia nu va fi invitată. Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, s-a întâlnit marți cu omologul său elvețian Ignazio Cassis la New York. Partea rusă a criticat „sprijinul nesăbuit al Bernei" pentru Ucraina, a declarat ulterior Ministerul de Externe de la Moscova.

„Rușii, de la Putin în jos, au spus public că sunt gata să discute de luni de zile", a comentat Samuel Charap, politolog senior la RAND Corp. „Ar putea fi o capcană, o cacealma sau o încercare vicleană de a crea diviziuni. Sau poate fi ceva real. Până când cineva nu va testa această propunere, nu vom ști cu siguranță."