SUA au cerut Qatarului să expulzeze Hamas dacă acesta respinge un armistițiu prin care să fie eliberați ostaticii israelieni. Unde s-ar putea stabili mișcarea

Statele Unite ale Americii au pus în vedere Qatarului că ar trebui să expulzeze Hamas dacă gruparea continuă să respingă încheierea unui armistițiu cu Israelul, un acord pe care administrația Biden îl consideră vital pentru a calma tulburările care au cuprins Orientul Mijlociu, a declarat sub rezerva anonimatului un oficial american, citat de Washington Post.

Negocieri pentru eliberarea ostaticilor în Qatar FOTO PROFIMEDIA

Secretarul de stat american Antony Blinken i-a transmis acest mesaj primului ministru Mohammed bin Abdulrahman Al Thani în aprilie, potrivit acestei surse.

Trei diplomați la curent cu situația au dezvăluit că oficialii emiratului din Golf, care găzduiește din 2012 conducerea politică a Hamas la cererea Americii, anticipează această solicitare de mai multe luni; însă aceste așteptări s-au acutizat în ultimele săptămâni pe fondul frustrării crescânde cauzate de impasul prelungit privind ajungerea la un acord de încetare a focului.

Oficialii din Qatar chiar i-au sfătuit pe oficialii Hamas - inclusiv pe Ismail Haniyeh, liderul politic al mișcării care locuiește la Doha, capitala Qatarului - că ar trebui să-și facă un plan de rezervă pentru mutare în cazul în care ar fi nevoiți să plece, a spus unul dintre diplomați.

Însă, în vreme ce administrația Biden consideră această posibilitate ca o posibilă pârghie asupra grupării islamiste responsabile pentru atacul transfrontalier din 7 octombrie asupra Israelului, unii oficiali regionali și analiști avertizează că închiderea biroului politic Hamas din Doha ar complica și mai mult eforturile de comunicare cu liderii mișcării, precum și reluarea negocierilor privind ostaticii.

Blinken – revenit săptămâna aceasta din Orientul Mijlociu, într-o vizită menită să fie un ultim efort de a obține un acord prin care să fie eliberați cel puțin o parte dintre cei aproximativ 130 de ostatici rămași și să prevină o ofensivă israeliană planificată în sudul Gazei – a mulțumit Qatarului pentru rolul său în medierea discuțiilor cu Hamas dând de înțeles că gruparea militantă nu are de făcut decât să accepte cea mai recentă propunere a Israelului.

„Suntem hotărâți să obținem o încetare a focului care să-i aducă pe ostatici acasă și să o obținem acum, iar singurul motiv pentru care nu am reuși este din cauza Hamas”, a declarat Blinken miercuri la Tel Aviv. „Există o propunere pe masă și, așa cum am spus: fără întârzieri, fără scuze. Acum este momentul."

O delegație Hamas este așteptată la Cairo în weekend, eventual pentru a răspunde în scris la cea mai recentă propunere a Israelului, a informat vineri Reuters.

După o pauză de scurtă durată în conflict în noiembrie, în timpul căreia 105 ostatici au fost schimbați cu 240 de deținuți palestinieni Hamas a pus condiția unei „încetări a focului cuprinzătoare” în schimbul eliberării celorlalți. De partea cealaltă, Israelul a promis că războiul din Gaza nu se va încheia până când Hamas nu va fi înfrântă militar. Premierul Benjamin Netanyahu a declarat săptămâna aceasta că forțele israeliene vor ataca ultimul bastion de la Rafah – cu sau fără un acord.

Pe măsură ce negocierile au prelungit, oficialii americani și-au pierdut răbdarea față de tergiversările Hamas, iar Qatarul a devenit o țintă din ce în ce mai populară pentru congresmenii americani din ambele partide. Dacă unii dintre aceștia au argumentat că Statele Unite vor trebui să-și reevalueze relația cu Qatar dacă nu exercită „presiune” asupra Hamas pentru a se ajunge la un acord, alții au cerut administrației Biden să forțeze Qatarul să rupă cu totul relațiile cu gruparea.

Casa Albă și Departamentul de Stat, precum și directorul CIA, William J. Burns, au încurajat Qatarul, un partener cheie care găzduiește o bază militară importantă a SUA, dar și Egiptul, un alt interlocutor principal al Hamas, să facă presiuni asupra mișcării islamiste palestiniene. Însă cum aripile militare și politice ale Hamas sunt distincte, orice decizie finală asupra unui acord îi revine în cele din urmă liderului militar Yehiya Sinwar, despre care se crede că se ascunde în labirintul de tuneluri de sub Gaza.

„Aplicarea presiunii asupra Hamas la Doha este o presiune ineficientă. Problema este că băieții care iau deciziile sunt în Gaza și lor nu le pasă unde se află biroul politic”, a apreciat un oficial informat cu privire la discuții.

Un „coșmar” pentru Casa Albă

Patrick Theros, fost ambasador al SUA în Qatar, a apreciat că expulzarea Hamas din Qatar ar fi „un coșmar” pentru Casa Albă, și ar închide efectiv orice cale pentru viitoare negocieri.

Biroul Hamas din Qatar a creat controverse încă de la înființarea lui ca parte a unui acord susținut de Statele Unite și Israel. Preț de mai bine de un deceniu, Qatarul – în coordonare cu Israelul – a trimis bani în Fâșia Gaza pentru a menține pe linia de plutire guvernul condus de Hamas.

„Nu am intrat într-o relație cu Hamas pentru că ne-am dorit. Am fost rugați de SUA”, a declarat săptămâna trecută Majed Al-Ansari, consilier al premierului qatarez și purtător de cuvânt al Ministerului de Externe al Qatarului, într-un interviu rar cu presa israeliană.

„Qatarul este folosit ca un sac de box politic pentru cei ce vor fie să-și protejeze viitorul politic, fie să obțină mai multe voturi la următoarele alegeri”, a spus el, o aparentă aluzie la adresa politicienilor americani și a lui Netanyahu, pe care a evitat să-l menționeze pe nume.

După atacul Hamas asupra Israelului, Blinken i-a pus în vedere emirului Qatarului că relația dintre Doha și Hamas nu mai poate fi aceeași, însă i-a transmis în privat că închiderea biroului Hamas ar putea fi amânată pentru a lăsa timpul necesar purtarii negocierilor în legătură cu ostaticii.

De atunci, oficialii americani au lăudat constant eforturile de mediere ale Qatarului. Președintele Biden „a mulțumit emirului și echipei sale pentru eforturile lor neobosite de a asigura eliberarea tuturor ostaticilor ținuți în Gaza”, a transmis Casa Albă săptămâna aceasta, după un apel telefonic între cei doi lideri.

Speculațiile privind viitorul Hamas survin într-un moment în care armata americană mută drone de atac, avioane de luptă și alte avioane în Qatar, după ce Emiratele Arabe Unite au impus restricții asupra operațiunilor americane, potrivit unui diplomat înalt din regiune. Informația, raportată pentru prima dată de Wall Street Journal, este un nou semn al felului în care atacurile din 7 octombrie au modificat vechea dinamică în Orientul Mijlociu.

Forțele americane au folosit bazele Emiratelor Arabe Unite din Orientul Mijlociu pentru a organiza atacuri aeriene împotriva grupărilor aliniate cu Iranul din Siria, Irak și Yemen, pe măsură ce războiul Israelului în Gaza a ridicat tensiunile în regiune la noi cote. Riscurile prilejuite de legăturile cu activitatea militară americană i-a deranjat pe unii dintre aliații arabi ai Washingtonului, determinând Pentagonul să mute avioane la al-Udeid, o bază aeriană majoră a SUA în Qatar, care nu a impus restricții similare, a spus diplomatul.

Israelul, Statele Unite și națiunile europene nu comunică direct cu Hamas din cauza desemnării grupării drept teroriste, făcând din Qatar un intermediar vital. Pe de altă parte, Qatarul a devenit din ce în ce mai frustrat de criticile tot mai mari ale SUA și Israelului asupra legăturilor sale cu Hamas, astfel că a anunțat luna trecută că își va reevalua statutul de mediator.

„Există limite ale acestui rol și limite ale capacității la care putem contribui la aceste negocieri într-un mod constructiv”, a declarat luna trecută Mohammed, premierul și ministrul de externe din Qatar.

Netanyahu, vorbind către un public din SUA în februarie, insista că Qatar are puterea de a influența Hamas ca nimeni altcineva. „Vă îndemn să faceți presiuni pe Qatar pentru a face presiuni asupra Hamas pentru că vrem ca ostaticii noștri să fie eliberați”, a spus el.

Drept răspuns, Qatarul a catalogat comentariile lui Netanyahu drept „nimic mai mult decât o nouă încercare de a tărăgăna și prelungi războiul din motive care au devenit evidente pentru toată lumea” – câștig politic.

Unde s-ar putea muta Hamas

Oficialii americani au apreciat în privat că dacă Hamas părăsește Doha pentru o țară care are relații proaste cu Washingtonul, cum ar fi Turcia sau Libanul, asta ar putea face și mai dificilă rezolvarea crizei din Gaza. Dar după luni de discuții evazive despre ostatici și ceea ce oficialii văd drept concesii semnificative israeliene, ei se simt mai împăcați cu ideea de a cere expulzarea Hamas.

Haniyeh, liderul politic Hamas, și alți înalți oficiali au petrecut recent un timp considerabil în Turcia, unde a avut discuții cu oficiali de rang înalt despre o reședință acolo, a spus un diplomat familiarizat cu discuțiile. Mulți membri Hamas au deja legături strânse cu Turcia, iar unii și-au mutat familiile acolo.

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan a numit Hamas drept „mișcare de eliberare”. Luna trecută, s-a întâlnit cu Haniyeh la Istanbul, dar a respins public informațiile potrivit cărora gruparea s-ar putea restabili în Turcia.

Dacă însă Turcia, membră NATO, decide să găzduiască Hamas, asta ar putea introduce un nou element de fricțiune în relațiile deja turbulente dintre SUA și Turcia.

Gonul Tol, directorul programului pentru Turcia la Institutul din Orientul Mijlociu, un think tank de la Washington, a explicat că motivațiile lui Erdogan, dacă ar fi să-i invite în Turcia, ar putea include presiuni din partea bazei sale politice pentru a demonstra sprijinul său pentru cauza palestiniană, precum și dorința lui de a poziționa Turcia ca un mediator global influent, așa cum a făcut-o în conflictul Rusia-Ucraina. Pe de altă parte, Ankara trebuie să ia în considerare posibilitatea certă că un astfel de pas i-ar aprinde pe criticii Turciei din Congres.

Pentru Erdogan, „este o decizie foarte complicată”, a spus ea.

Între timp, Egiptul a exclus Cairo drept o posibilă bază pentru grupare. Este de reamintit că închiderea biroului Hamas din Siria a fost cea care a precedat mutarea grupului în Qatar.

Oman, o altă națiune din Golf, a jucat anterior un rol cheie de mediere între Statele Unite și Iran, dar nu este clar dacă ar fi dispus să găzduiască permanent mișcarea islamistă palestiniană.