Cum a ratat de fapt Occidentul șansa de a ajuta cu adevărat Ucraina. Generalul român decorat de SUA explică un adevăr incomod
0Generalul (r) Dan Grecu avertizează că aliații nu reușesc să ajungă la un numitor comun și să adopte un plan unitar cu privire la victoria Ucrainei în războiul cu Rusia. De aici și o anumită ineficiență a sprijinului acordat Kievului, mai ales că, explică generalul, Occidentul a ratat startul.
Invazia rusă în Ucraina a luat pe nepregătite Europa, iar dacă serviciile americane au avertizat în această privință, europenii au sperat până în ultimul moment că Vladimir Putin joacă la cacealma. S-a dovedit că nu a fost așa, însă asta nu i-a oprit pe unii dintre liderii vest europeni să închidă ochii în fața evidențelor, cel puțin într-o primă fază.
Însă nu toți. Dacă americanii și est-europenii au înțeles imediat gravitatea situației, marile puteri europene, Franța și Germania, au pierdul startul. Cele două țări au încercat din răsputeri să îl convingă pe Putin să se retragă din Ucraina. Demersul, unul logic, firesc și cât de poate de lăudabil, dar până la un punct, a devenit ridicol atunci când deja devenise evident că dictatorul rus nu ține cont de niciuna dintre solicitările și propunerile Occidentului.
A fost prima fază în care aliații au vorbit în mai multe limbi, haotic, cu un rezultat nesatisfăcător. Ulterior, liderii occidentali au înțeles cum stă situația și și-au schimbat atitudinea, fără însă să ajungă la un numitor comun. Iar cel mai bun exemplu este cel al președintelui Franței, Emmanuel Macron. Liderul de la Elysée a insistat într-o primă fază să negocieze cu Putin, iar insistențele sale i-au adus critici în special din estul Europei. Arc peste timp, același Macron și-a modificat atitudinea cu 180 de grade și a avertizat că țara sa, alături de alți aliați, ia în calcul să trimită trupe în Ucraina.
Au urmat imediat critici, iar alți lideri importanți, de la Washington și până la Berlin, s-au grăbit să-l contrazică, demonstrând încă o dată cât de greu e să se ajungă la consens în NATO. A fost a doua oară când aliații au arătat că nu reușesc să închege un plan clar, bine stabilit. Asta deși, lucru care trebuie, de asemenea, amintit, în multe alte privințe Occidentul a reușit să dea dovada unei unități poate nesperate, cu excepția unui plan unitar bine conturat pentru a asigura victoria Ucrainei.
Lipsește o viziune comună
Decorat de SUA și NATO în Irak și Afganistan, prezent în punctele fierbinți ale Globului, generalul (r) Dan Grecu a acceptat provocarea de a comenta situația pentru „Adevărul”. În opinia sa, chiar dacă aliații au făcut enorm de multe pentru Ucraina, nu au reușit esențialul: să închege un astfel de plan unitar, să adopte o viziune comună pentru ceea ce ar înseamna victoria Ucrainei și înfrângerea Federației Ruse și să acționeze în consecință.
„Din punctul meu de vedere, Occidentul extins nu are niciun plan cu privire la victoria Ucrainei în acest război, pentru că așa nu există o conceptualizare a ceea ce ar însemna victoria”, explică generalul Dan Grecu.
Astfel, victoria Ucrainei reprezintă un lucru pentru Washington și alt lucru pentru Paris sau Berlin.
„Pentru Statele Unite este clar, scopul strategic a fost și este de a slăbi Federația Rusă și a-i limita influența în Europa și în lume, SUA fiind determinată să investească masiv pentru obținerea acestuia”, spune generalul.
Deși Uniunea Europeană și SUA sunt aliați importanți și cooperează excelent în materie de securitate și apărare, europenii au o viziune puțin diferită aici.
„Pentru Europa, reprezentată de Uniunea Europeană, singurul scop admisibil este respectarea principiilor Cartei Națiunilor Unite și împiedicarea Federației Ruse de a-și extinde controlul în Europa dincolo de hotarele recunoscute, pentru că influență mai mare sau mai mică are cam peste tot”, mai spune generalul.
Europenii, marii perdanți orice s-ar întâmpla
În opinia sa, europenii sunt marii perdanți, în condițiile în care există acest război pe continent. Statele Unite ale Americii, în schimb, sunt mai conectate la regiunea Indo-Pacific, iar în plan secund la ceea ce se întâmplă în Orientul Mijlociu, astfel că o evoluție mai puțin bună a războiului din Ucraina ar afecta mult mai puțin Washington-ul decât Bruxelles-ul.
Iar problemele aduse de acest război de pe continent, criza economică și deterioarea nivelului de trai în UE riscă să aibă repercusiuni serioase și să aducă în prim plan naționalismul și euroscepticismul.
De altfel, chiar și în cazul unui final fericit, preupunând că Ucraina ar reuși să învingă Rusia și să-și recupereze teritoriile, Europa ar rămâne cu sechele, dar și cu o mulțime de provocări pentru care nu este foarte clar dacă este pe deplin pregătită.
„Europenii sunt perdanții indiscutabili ai acestui conflict, în primul rând din perspectivă economică, mersul Comisiei Uniunii Europene în siajul SUA urmând a fi cuantificat la viitoarele alegeri europarlamentare, cu rezultatele pe care le vom vedea”, adaugă el.
Iar dacă în ultimul moment Occidentul pare că s-a trezit și e gata să asigure un aflux de arme și muniție mai aproape de cerințele Ucrainei, generalul Dan Grecu crede că momentul a fost ratat. În opinia sa, occidentalii ar fi trebuit să sprijine Kievul încă din 2014, când Federația Rusă a anexat ilegal Crimeea. Atunci, însă, europenii au făcut mult prea puțin pentru Ucraina. Asta deși liderii occidentali știau că acordurile ruso-ucrainene semnate în acei ani nu aveau practic nicio valoare pentru niciuna dintre părți.
Am ratat momentul în care războiul putea fi prevenit
„Bătutul cu pumnul în masă al domnului Stoltenberg poate concentra eforturi europene, poate mări ajutorul europenilor pentru Ucraina, dar nu va schimba opinii, și nici nu va avea efecte economice severe asupra Federației Ruse. Dacă Occidentul ar fi vrut să facă ceva, ar fi făcut-o cu ocazia discutării și semnării Acordurilor Minsk I și II, dar așa cum spunea fostul cancelar al Germaniei, doamna Angela Merkel, se știa de la momentul semnării că acordurile nu vor fi aplicate. Această certitudine a permis Federației Ruse ca ulterior să acționeze „în sprijinul și la cererea cetățenilor”, așa cum a făcut-o în februarie 2022”, este opinia generalului Dan Grecu.
Cine este generalul (r) Dan Grecu
Fin analist militar și cu o experiență incontestabilă, generalul (r) Dan Grecu are studii în Canada, Belgia și Italia și e doctor în științe militare și informații. A fost șef al Echipei Naționale la Comandamentul Central American pentru operațiile din Irak și Afganistan, dar și observator militar în Misiunea ONU din Etiopia și Eritreea și șef al Echipei Române de Legătură la Comandamentul Regional Sud al ISAF din Kandahar, Afganistan.
Generalul Dan Grecu are numeroase medalii naționale și internaționale, iar dintre ultimele sunt de amintit Medalia pentru merite deosebite a Forțelor Terestre ale SUA (US Army Commedation Medal), Medalia ONU cu semnul „2 silver” pentru misiunea UNMEE și Medalia NATO pentru operații ,,non article five”.
Se încarcă comentariile...
