Virusul Oropouche, din America de Sud, o nouă amenințare globală? „Ceea ce vedem este o cronică a unei tragedii anunțate”

Într-o regiune deja afectată de numeroase provocări de sănătate publică, un virus puțin cunoscut, numit Oropouche, a declanșat un val de alarmă în America de Sud. Cercetătorii și experții în sănătate publică atrag atenția că acest virus se răspândește rapid și că oamenii sunt principalul motor al acestei epidemii.

Defrisările din zona Amazonului contribuie la răspândirea virusului Oropouche -Foto Shutterstock

Virusul Oropouche stârnește îngrijorări în America de Sud. Brazilia a înregistrat 5530 de cazuri în acest an, față de 836 în întregul an 2023. Creșteri similare au fost raportate și în Bolivia, Columbia și Peru. Virusul, tradițional endemic în bazinul Amazonului, afectează acum și zonele din afara pădurii tropicale. Cuba a raportat primele cazuri în luna mai, potrivit revistei Science. 

O preocupare majoră este legată de posibilitatea ca acest virus, transmis de mușcătura unei musculițe, să provoace o epidemie majoră în America Latină, care se confruntă deja cu epidemii de Zika, chikungunya, o boală virală, și dengue.  

Simptomele sunt, în general, ușoare, dar virusul poate provoca și complicații neurologice severe. Chiar și o epidemie ușoară reprezintă o amenințare suplimentară pentru sistemele de sănătate din regiune. 

„Ceea ce ne îngrijorează cel mai mult este extinderea unei boli care era practic limitată la Amazon, care are o populație cu o densitate foarte scăzută, în zone cu o densitate mai mare a populației”, spune Marcus Lacerda, cercetător în domeniul bolilor infecțioase la Fundația Oswaldo Cruz (Fiocruz), conform sursei citate. 

Virusul Oropouche, identificat pentru prima dată în Trinidad și Tobago în 1955, a evoluat în urma unei modificări genetice acum un deceniu. S-a răspândit inițial în pădurea tropicală a Amazonului, circulând printre primate, leneși și păsări. Transmiterea urbană se face prin insecta Culicoides paraensis, iar primele cazuri din focarul actual au fost detectate în Roraima, Brazilia, la sfârșitul anului 2022. De atunci, boala s-a răspândit în zone populate din estul Braziliei. Simptomele sunt similare cu cele ale altor boli tropicale, ceea ce face dificilă diagnosticarea. 

Cronica unei tragedii anunțate 

Pentru puținii cercetătorii care studiază febra Oropouche, răspândirea virusului în afara regiunii sale endemice nu a fost o surpriză. De la începutul anilor 2000, virusul a început să se extindă din ce în ce mai mult, fapt confirmat de Socorro Azevedo de la Institutul Evandro Chagas din Amazonia braziliană.  

„Ceea ce vedem este o cronică a unei tragedii anunțate”, spune ea. 

Creșterea circulației umane între zonele forestiere și urbane ar putea contribui la răspândirea virusului, cred cercetătorii. Defrișările sunt, de asemenea, considerate un factor major, deplasând gazdele animale ale virusului și îndemnând muștele să se hrănească cu oameni în loc de animale.  

„E de subliniat faptul ca tot omul este de vină și în cazul ăsta! Despăduririle și toate acțiunile distructive ale omului vis a vis de natură duc la dezechilibre de toate felurile și la transferul de la animalele sălbatice la om a diverse virusuri. Apare astfel riscul ca aceste virusuri să  se adapteze la specia umană așa cu a făcut SARS CoV 2 și să genereze probleme chiar majore de sănătate publică.”, a explicat  dr. Emilian Popovici, vicepreședintele Societății Române de Epidemiologie, pentru „Adevărul”.  

Dr. Emilian Popovici a subliniat însă că „nu ar trebui să ne speriem”, deocamdată.  

În Manaus, capitala statului Amazonas, primele cazuri au fost raportate în zone recent defrișate. Imaginile din satelit confirmă această legătură. Schimbările climatice, cu temperaturi mai ridicate și precipitații crescute, ar putea accelera reproducerea insectelor și, implicit, răspândirea virusului.  

„În mai multe locații în care a fost detectat virusul în America de Sud, am detectat în mod constant modele de despăduriri”, spune Daniel Romero-Álvarez, epidemiolog la Universitatea Internațională SEK din Quito, Ecuador. 

Brazilia a intensificat supravegherea, testând 10% din probele prelevate de la pacienții cu simptome similare febrei Oropouche, dar care au fost negative pentru Zika, chikungunya și dengue. Organizația Panamericană a Sănătății a îndemnat și alte state să facă același lucru și a oferit instruire pentru diagnosticarea bolii și analiza virusului. Deși febra Oropouche nu a dus la decese, cazurile suspecte sunt investigate.  

„Pe măsură ce numărul persoanelor infectate crește, crește și șansa de a descoperi efecte neașteptate”, spune virusologul Felipe Naveca de la Fiocruz, așa cum s-a întâmplat la virusul Zika. 

O boală neglijată 

Controlul bolii reprezintă o provocare, deoarece insecta transmițătoare, Culicoides paraensis, este greu de controlat și poate pătrunde ușor prin plasele de țânțari. Eliminarea deșeurilor și drenarea rezervoarelor de apă ar putea ajuta la reducerea populației de insecte. 

C. paraensis este „un vector neglijat pentru o boală neglijată. Nimeni nu s-a preocupat să studieze cum să îl controleze ”, spune Joaquim Pinto Nunes Neto, entomolog la Evandro Chagas.  

Insecta a fost găsită din Statele Unite până în nordul Argentinei, dar nu fiecare loc are condițiile potrivite pentru răspândirea Oropouche. Extinderea viitoare a bolii este incertă, dar estimările arată că milioane de oameni ar putea fi expuși. 

Concret, un model publicat în 2023 de Romero-Álvarez,  a sugerat că până la 5 milioane de persoane din întreaga Americă sunt în pericol. Dar numărul este probabil o subestimare, deoarece modelul nu a prezis extinderea actuală a bolii către orașele mari, cum ar fi Rio de Janeiro, și nu a luat în considerare defrișările viitoare și schimbările climatice. De asemenea, nu a luat în calcul posibilitatea ca țânțarul comun de casă (Culex quinquefasciatus) - și poate și alte insecte - să poată transmite Oropouche, așa cum sugerează unele studii.  

Virusul Oropouche ar putea suferi modificări genetice pe măsură ce se răspândește, ceea ce l-ar putea face mai periculos. Având un genom format din trei segmente de ARN, poate suferi reasortări genetice între tulpini diferite. Studiile au arătat că o variantă a apărut în Brazilia în 2015 din reasortarea liniilor de virus din Peru și Columbia. Impactul acestor schimbări asupra transmiterii virusului necesită cercetări suplimentare. 

„Trebuie... să scoatem acest virus din umbră”, concluzionează virusologul Felipe Naveca.