Franța vrea să suprataxeze bogații și multinaționalele. Ce măsuri va lua Italia pentru a finanța promisiunile făcute alegătorilor

Supraîndatorarea, dobânzile uriașe și fondurile de care au nevoie pentru a finanța promisiunile făcute alegătorilor, determină Franța și Italia să ia noi măsuri fiscale.

Franța și Italia vor să ia o serie de măsuri pentru

Măsurile au fost prezentate luni în presa internațională. Astfel, premierul francez Michel Barnier a deschis calea pentru impozitarea persoanelor bogate şi a marilor companii, în încercarea de a repara masivul deficit bugetar al ţării şi pentru a reasigura investitorii internaţionali, transmite Bloomberg.

Într-un interviu acordat postului de televiziune France 2, Barnier a declarat că vrea să evite creşterea taxelor pentru clasa de mijloc şi muncitori, dar a subliniat că este necesar un efort colectiv pentru reducerea cheltuielilor şi redresarea situaţiei "grave" a datoriei Franţei.

Noul Guvern francez condus de premierul Michel Barnier a fost anunţat în cele din urmă sâmbătă seara, după săptămâni de tergiversări, cu un executiv format din 39 de miniştri a cărui primă sarcină va fi să adopte bugetul. Dar unii parlamentari au avertizat că îl vor sprijini pe Barnier doar dacă nu va majora taxele.

„În cadrul eforturilor necesare, naţionale, pentru repararea situaţiei, nu voi exclude participarea celor mai bogaţi. În efortul naţional, unele companii foarte mari, multinaţionalele care merg bine, pot de asemenea contribui", a spus Barnier.

Dobânda anuală plătită de Franța este de 50 de miliarde de euro

De când preşedintele Emmanuel Macron a convocat alegeri anticipate în 9 iunie, indicele Bursei de la Paris a scăzut cu peste 6%, Franţa ajungând una din pieţele bursiere majore din Europa cu cea mai slabă performanţă.

„Ţara noastră este într-o situaţie extrem de gravă, o datorie de 3.000 miliarde de euro şi dobânzi anuale de plătit de 50 miliarde de euro. O mare parte din datoria noastră este pe pieţele internaţionale, trebuie să menţin credibilitatea Franţei", a declarat Barnier.

"Problema nu este ce Guvern avem în Franţa, ci când va cădea. Atât timp cât ne uităm la randamentele obligaţiunilor franceze, vom vedea că investitorii ezită uneori să revină", a apreciat Benjamin Melman, de la Edmond de Rothschild Asset Management.

Prioritatea noului Guvern în următoarele săptămâni o reprezintă construirea unui buget pe 2025 care să ţină sub control deficitul extins. Probabil deja a fost ratat termenul limită stabilit la 1 octombrie pentru prezentarea în Parlament a proiectului de buget. În plus, Franţa este vizată, începând de la finele lunii iulie, de o procedură de deficit excesiv, la fel ca şi alte şase state membre UE.

Reducerea deficitului de la 5,5% la 3%, unul dintre obiectivele Franței

Reducerea deficitului va trebui să fie una dintre priorităţile noului premier francez. Autorităţile de la Paris au promis că vor reveni la un deficit mai mic de 3% din PIB în 2027, un obiectiv care în opinia mai multor experţi nu este credibil, în condiţiile în care Franţa a înregistrat anul trecut un deficit bugetar de 5,5% din PIB.

Vineri, publicaţia Les Echos aprecia că, fără noi măsuri de reducere a cheltuielilor sau de majorare a taxelor, deficitul bugetar al Franţei ar putea creşte anul acesta la 6% din PIB, în condiţiile în care limita stabilită de UE este de 3% din PIB.

Premierul l-a desemnat pe Antoine Armand, în vârstă de 33 de ani, cu o experienţă politică limitată, pentru funcţia de ministrul de Finanţe, El este flancat de ministrul pentru Buget, Laurent Saint-Martin, în vârstă de 39 de ani, şeful organizaţiei Business France, care promovează creşterea exporturilor şi investiţiile străine.

Italia scade impozitul pe salarii și crește taxele impuse băncilor

În ce privește Italia, Bloomberg scrie că o revizuire pe mai mulți ani a eliminat aproape trei puncte procentuale din rata datoriei sale, oferind un impuls guvernului premierului Giorgia Meloni în timp ce se pregătește să dezvăluie noi obiective bugetare.

Produsul intern brut nominal este acum considerat a fi cu 42,6 miliarde de euro (47,2 miliarde de dolari) mai mare în 2023 decât se estimase anterior, potrivit Istat, agenția de statistică cu sediul la Roma. Aceasta înseamnă că datoria ca procent din PIB a fost de doar 134,6%, în loc de 137,3%.

Guvernul Meloni va dezvălui săptămâna aceasta noile obiective fiscale, pe care le va prezenta la Bruxelles, ai cărui oficiali au plasat țara într-un regim special de monitorizare din cauza unui deficit bugetar cu mult peste limita de 3% a Uniunii Europene. 

O măsurare mai mare a PIB-ului nominal în cea de-a treia economie ca mărime a zonei euro schimbă automat calculele proporționale din spatele cifrelor datoriilor și deficitului, ceea ce înseamnă că coaliția poate avea câteva miliarde de euro mai mult disponibile pentru a-și finanța planurile decât înainte.

Guvernul Italiei urmează să prezinte un buget pentru 2025 în săptămânile următoare, iar revizuirea contabilă va oferi un ajutor atât de necesar, deoarece miniștrii caută aproximativ 25 de miliarde de euro pentru a îndeplini promisiunile generoase făcute alegătorilor.

Acestea includ o reducere costisitoare a impozitului pe salarii de 10 miliarde de euro promisă alegătorilor, la care Meloni și aliatul ei de coaliție și liderul Ligii Matteo Salvini nu vor să renunțe.

Miniștrii au analizat vânzările de active, reducerea intensificată a costurilor și măsurile de pensionare întârziate ca opțiuni de echilibrare, potrivit unor persoane familiare cu problema.

Nu este exclusă o suprataxare a băncilor în Italia

De asemenea, este luată în considerare o anumită formă de taxă asupra băncilor, deși eșecul unei măsuri similare de anul trecut, care vizează impozitarea creditorilor, a făcut guvernul să fie precaut cu privire la abordarea oricăror taxe bancare.

Aliatul Meloni și liderul Forza Italia, Antonio Tajani, s-a opus în mod deosebit la o astfel de măsură, dacă nu se face cu acordul băncilor.

Un rezultat mai puțin optimist în datele publicate luni a fost o performanță generală de creștere mai slabă în 2023 decât cea raportată anterior. Economia sa extins cu 0,7% în loc de 0,9%, arată datele.