„Primul Război Mondial” ar fi avut loc acum 3.000 de ani. Arheologii investighează o mare bătălie de pe teritoriul european

Arheologii dezvăluie secretele de mult pierdute ale „adevăratului Prim Război Mondial”. Este vorba despre o serie de conflicte care au avut loc în mare parte din Europa, Marea Mediterană, Africa de Nord și Orientul Mijlociu în urmă cu aproximativ 32 de secole.

Războinici din epoca bronzului Foto: Wikimedia

O nouă cercetare publicată luni, 23 septembrie, dezvăluie cum două armate importante din două părți diferite ale Europei au luptat până la moarte într-o bătălie majoră la sud de Marea Baltică, potrivit The Independent.

Cele două armate par să fi venit de la cel puțin 400 de mile una de cealaltă – una din Bavaria (ceea ce este acum Republica Cehă) și una din ceea ce este acum nord-estul Germaniei.

Dar bătălia, care a implicat până la 2000 de războinici, pare să fi făcut parte dintr-o serie de conflicte și crize care au provocat haos pe o mare parte a lumii, de la Scandinavia până la Sahara și din Europa de Vest până în ceea ce este acum Irak.

Bătălia, chiar la sud de Marea Baltică, a avut loc în valea râului Tollense în jurul anului 1250 î.Hr.

„Se pare că a fost doar vârful unui conflict care a răspândit tulburări în zone vaste, de la mijlocul și până la sfârșitul secolului al XIII-lea și de la începutul până la mijlocul secolului al XII-lea î.Hr.”, a spus profesorul Barry Molloy de la Colegiul Universitar Dublin.

Au fost o serie de conflicte și crize într-o perioadă de instabilitate politică și economică uriașă, care a văzut căderea primei mari civilizații grecești (micenienii) din jurul anului 1230 î.Hr., prăbușirea imperiului hitit din Orientul Mijlociu în anii 1190 î.Hr. , slăbirea Egiptului antic din jurul anului 1180 î.Hr. și declinul Babilonului până în 1155 î.Hr.

De asemenea, pare să fi văzut prăbușirea finală din secolul al XIII-lea î.Hr. a civilizației văii Indusului, declinul din secolul al XII-lea a centrelor politice majore din România, Ungaria și nordul Serbiei și construcția, din secolul al XIII-lea î.Hr., a meterezelor defensive (dovezi probabile ale conflictului) în Bavaria, Austria, Boemia - și până la vest, în Irlanda.

Aproximativ în același timp, au existat chiar perturbări economice și sociale majore în nord-estul Chinei și o creștere foarte pronunțată a descrierii violenței militare în Scandinavia.

Arheologii au dezgropat rămășițele a 160 de războinici

O nouă cercetare esențială, despre prăbușirea imperiului hitit, a fost publicată de oamenii de știință americani abia anul trecut, iar noi dovezi cheie au fost descoperite de arheologi francezi și de alți arheologi în ultimii ani, dezvăluind modul în care colapsul epocii bronzului târziu a afectat Grecia și regiunea est-mediteraneană.

Bătălia din nordul Germaniei din jurul anului 1250 î.Hr. nu este doar cea mai timpurie bătălie majoră cunoscută din Europa, ci a fost și mult mai mare decât se credea. Până acum, arheologii au dezgropat rămășițele a 160 de războinici, fiind excavată doar o mică parte din câmpul de luptă. Este probabil ca oasele și altor războinici din epoca bronzului să fie descoperite., potrivit sursei citate.

Au fost găsite și 54 de vârfuri de săgeți din bronz. Se crede că majoritatea săgeților și a altor arme au fost recuperate de învingători pentru a putea fi reutilizate.

Examinarea rănilor războinicilor a dezvăluit că săgețile au fost probabil cauza principală a morții, dar au fost, de asemenea, și alte cauze precum bâtele de lemn, sulițele și săbiile de bronz cu efect letal.

Studiul detaliat al vârfurilor de săgeți de bronz a oferit cea mai remarcabilă revelație și anume că acestea aveau două modele total diferite: una din nord-estul Germaniei, cealaltă din sudul Germaniei, din Boemia sau Moravia, unde este situată în prezent Republica Cehă.

Aceasta este informația cheie care sugerează că cele două armate au venit din părți diferite ale Europei centrale, la cel puțin 400 de mile una de cealaltă. Noile dovezi au fost publicate de Antiquity, o revistă prestigioasă din Marea Britanie.

Arheologul Leif Inselmann de la Universitatea Göttingen din Germania, care a efectuat cercetările asupra vârfurilor de săgeți, a susținut că descoperirile „sugerează că forțele de luptă europene din epoca bronzului au fost mult mai mobile decât se credea anterior”.

O parte a bătăliei a fost purtată în jurul unui pod important din punct de vedere strategic și economic peste râul Tollense.

„Studiul nostru asupra acestui câmp de luptă schimbă complet înțelegerea noastră asupra societății din Epoca Bronzului”, a spus profesorul Thomas Terberger, preistoric de la Universitatea din Göttingen, coautor al lucrării publicate în „Antiquity”. „Investigațiile noastre au scos la iveală amploarea și nivelul neașteptat al organizării militare și politice în acea perioadă”, a mai adăugat acesta.

„Bătălia din Valea Tollense este cea mai timpurie dovadă arheologică directă găsită vreodată pentru luptele dintre armate substanțiale din Europa”, a spus profesorul Molloy de la Colegiul Universitar Dublin.