16 octombrie: Ioan Paul al II-lea a devenit primul papă care nu avea origine italiană. A vizitat România în 1999
0Karol Jozef Wojtyla a devenit, pe 16 octombrie 1978, primul papă dintr-o țară slavă și primul papă neitalian în ultimii 400 de ani, sub numele de Papa Ioan Paul al II-lea. Tot într-o zi de 16 octombrie, dar în 1938, s-a născut interpretă de muzică lăutărească Gabi Luncă.
1793: a fost ghilotinată Maria Antoaneta, regina Franţei
Fiică a împărătesei Maria Terezia a Austriei și soră a împăratului Iosif al II-lea, Maria Antoaneta a devenit regină a Franţei la frageda vârstă de 15 ani, când s-a căsătorit cu Ludovic al XVI-lea al Franței.
A fost o căsătorie aranjată politic de mama sa şi, deşi mulţi dintre francezi o apreciau pentru frumuseţea şi personalitatea sa, nu toţi curtenii au văzut cu ochi buni acest mariaj, numind-o, în particular, „austriaca”, astfel că proaspăta regină nu a reuşit să se adapteze prea bine la noul său statut.
Maria Antoaneta a murit executată prin ghilotinare, în timpul Revoluției Franceze, în 1793, fiind acuzată de înaltă trădare, chiar dacă aceasta nu a fost dovedită niciodată.
Procesul a început la 14 octombrie, la Tribunalul Revoluționarilor. Spre deosebire de rege, căruia i s-a acordat timp pentru apărare, judecarea reginei a fost mai mult o înscenare, luându-se în considerare timpul acordat (mai puțin de o zi) și punctul de vedere misogin iacobin. În dimineața zilei de 16 octombrie 1793, după doar două zile, Maria Antoaneta a fost declarată vinovată de trădare şi în aceeaşi zi a şi fost executată.
Totul s-a derulat cu o viteză ameţitoare. Imediat ce a fost stabilit verdictul, după ce i s-a tăiat părul, regina Franţei a fost plimbată prin Paris într-un coș deschis, purtând o rochie albă simplă. La ora 12:15 a fost executată pe eșafodul montat în Piața Revoluției, în prezent Place de la Concorde. Corpul său a fost azvârlit într-un mormânt anonim din Cimitirul Madeleine, care a fost închis anul următor.
Potrivit consemnărilor istorice, ultimele cuvinte ale Mariei Antoneta au fost „Iertați-mă, domnule, n-am vrut”, adresate călăului Sanson, pe care îl călcase pe picior.
1854: s-a născut Oscar Wilde, scriitor irlandez
Talentul către arte s-a namifestat la Oscar Wilde încă din copilărie, câd la şcoală excela la literatură clasică, la limba greacă și la desen, discipline la care a obţinut numeroase premii și burse de studiu.
Începe să scrie după ce absolvă Trinity College din Dublin şi ajunge la Universitatea din Oxford, unde este interesat şi influenţat de principiile estetismului, după ce audiază prelegerile lui John Ruskin şi Walter Pater.
Anii 1880 sunt marcaţi de oscilarea între diferite formule artistice, dar cunoaşte celebritatea un deceniu mai târziu, graţie pieselor sale de teatru şi romanelor.
„Portretul lui Dorian Gray“ este un roman în care îşi adună şi rafinează ideile filozofice şi care a stârnit un adevărat scandal, fiind folosit, în procesul intentat mai târziu, ca dovadă a homosexualităţii sale. Ulterior, romanul a devenit un manifest al estetismului şi una dintre cele mai importante cărţi ale secolului al XIX-lea.
În anul 1891, Oscar Wilde îl cunoaşte pe lordul Alfred Douglas, de care ajunge să fie nedespărţit, cei doi devenind iubiţi în scurt timp. Nonconformist şi chiar ostil regulilor morale rigide ale epocii victoriene, Oscar Wilde duce o viață de ostentație și de scandal, afișându-și public relația homosexuală, care era ilegală în Anglia. Acest lucru îi aduce, în anul 1895, o condamnare de 2 ani de închisoare pentru „crimă de sodomie”, timp în care scrie monologul dramatic „De Profundis“ şi este părăsit de soţie şi copii.
Își schimbă numele în „Holland” şi, când părăseşte închisoarea, căzut în dizgraţie şi ruinat de viaţa sa excentrică de dinainte de a fi arestat, cutreieră Europa timp de trei ani, locuind în hoteluri ieftine.
A murit în anul 1900, la Paris.
1888: s-a născut dramaturgul Eugene O'Neill, laureat al Premiului Nobel
Eugene Gladstone O'Neill a fost dramaturg american, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1936. Este fiul actorului James O'Neill, al cărui rol în „Contele de Monte Cristo“ îl făcuse celebru în întreaga țară. Copil fiind, Eugene și-a însoțit tatăl în turnee, apoi a frecventat variate școli și în 1906 a intrat la universitatea din Princeton, unde nu a rămas decât un an.
Cele mai importante opere ale acestuia sunt piesa postumă „Lungul drum al zilei către noapte“ și „Din jale se-ntruchipează Electra“.
1925: S-a născut actriţa Angela Lansbury
Actriţa Angela Lansbury a avut o carieră îndelungată, de opt decenii, cunoscând celebritatea în Statele Unite, dar munca sa a fost recunoscută și pe plan internațional. De-a lungul vieții, ea a primit un premiu Oscar de onoare, 3 nominalizări la Oscar, 18 nominalizări la Emmy, o nominalizare la Grammy, 6 premii Globul de Aur și 5 premii Tony, plus Premiul Tony pentru întreaga viață, în 2022.
Angela Lansbury a devenit extrem de populară mai ales datorită rolului din serialul poliţist de televiziune „Murder, She Wrote”, unde a interpretat-o pe simpatica scriitoare şi detectivă Jessica Fletcher.
Serialul american de televiziune a rulat din 1984, timp de douăsprezece sezoane, până în 1996, devenind unul dintre cele mai longevive și mai populare seriale de drame polițiste din istoria televiziunii. Prin Corymore Productions, o companie pe care a deținut-o împreună cu soțul ei Peter Shaw, Lansbury și-a asumat proprietatea serialului și a fost producătorul executiv al acestuia pentru ultimele patru sezoane, potrivit wikipedia.
Vocea Angelei Lansbury a putut fi auzită însă şi în filme de animație precum „Frumoasa și Bestia”, Disney (1991) și „Anastasia” (1997).
Actriţa Angela Lansbury a primit un Premiu onorific al Academiei, un Premiu pentru întreaga carieră de la BAFTA, un Premiu Tony pentru realizări pe viață și alte cinci premii Tony, șase Globuri de Aur și un Premiu Olivier. În 2014, Lansbury a fost numită Doamnă Comandant al Ordinului Imperiului Britanic Dame de către Regina Elisabeta a II-a.
A murit în anul 2022, la vârsta de 97 de ani.
1938: s-a născut interpretă de muzică lăutărească Gabi Luncă
Născută la data de 16 octombrie 1938 în comuna Vărbilău, Prahova, într-o familie cu 6 copii, în care tatăl era violonist în cadrul Orchestrei Armatei din Ploieşti, Gabi Luncă începe să cânte iniţial în anul 1951, alături de tatăl său.
După 1953, devine solista orchestrei de muzică populară a Clubului Muncitoresc din Băicoi, iar în anul 1955 începe să colaboreze cu Ansamblul Folcloric al Clubului 1 Mai din Ploieşti, dirijor fiind în perioada respectivă acordeonistul Sile Ungureanu. La 17 ani a fost angajată la Orchestra Flacăra Prahovei din Ploieşti, unde se face remarcată prin timbrul unic, astfel că iniţial este invitată de casa de discuri Electrecord să înregistreze primul ei album, cu doar patru piese. Au urmat multe alte înregistrări la Electrecord după 1960.
Gabi Luncă a fost invitată special de preşedintele României, Nicolae Ceauşescu, să-i cânte în timpul unei vacanţă la Comorova, iar melodiile tulburătoare ei au făcut-o pe Elena Ceauşescu să plângă.
1946: a murit Joachim von Ribbentrop, politician german
Joachim von Ribbentrop a fost un diplomat și politician german, membru proeminent al partidului nazist, care în perioada 1938-1945 a îndeplinit funcția de ministru de Externe al Germaniei. El a fost unul dintre oficialii de înalt rang acuzat crime de război și crime împotriva umanitățiiîn cadrul procesului de la Nürnberg, unde a fost condamnat la moarte, fiind executat.
Istoria consemnează că Joachim von Ribbentrop a favorizat ascensiunea la putere a naziștilor, a participat la alcătuirea planului politic și la pregătirea de către Germania Nazistă a războaielor de agresiune, a luat parte la executarea planurilor de politică externă ale țării și și-a asumat responsabilitatea executării lor, a autorizat și a condus direct săvârșirea de crime de război, crime împotriva umanității și, în mod special, de crime împotriva unor persoane și bunuri aflate în teritoriile ocupate.
1946: au fost executaţi criminalii de război condamnaţi în principalul proces de la Nürnberg
Procesul de la Nürnberg în care au fost judecaţi criminalii de război s-a încheiat la 1 octombrie 1946. În urma acestui, 12 dintre ei au fost condamnaţi la moarte, în timp ce alţii au primit închisoare pe viaţă.
16 octombrie este ziua în care au fost executaţi criminalii de război; câţiva s-au sinucis înainte de a fi spânzuraţi.
Dezbaterile procesului de la Nürnberg s-au ţinut între 20 noiembrie 1945 şi 1 octombrie 1946. În proces au fost 24 de inculpaţi. Jumătate dintre ei au fost condamnaţi la moarte: Martin Bormann, secretar al partidului nazist, Hans Frank, guvernatorul general al guvernământului Poloniei ocupate de Germania, Wilhelm Frick, cel care a scris legile rasiale de la Nürnberg, Hermann Goring, comandantul aviaţiei militare, Alfred Jodi, înaltul comandament al Armatei, Ernst Kaltenbrunner, cel care a avut în subordine câteva lagăre de concentrare.
Aceeaşi sentință au primit-o şi Wilhelm Keitel, şef al Oberkommando der Wehrmacht, Joachim von Ribbentrop, ambasador plenipotenţiar şi ambasador în Regatul Unit şi ministru de externe al Germaniei, Alfred Rosenerg, ideologul şef al Partidului nazist, Fritz Sauckel, cel care a coordonat programul nazist de muncă forţată, Arthur Seyss-Inquart, comisar al Reich-ului pentru Olanda ocupată, şi Julius Streicher, care a instigat la ură şi omoruri împotriva evreilor prin săptămânalul său de propaganda nazistă Der Sturmer.
1958: S-a născut actorul Tim Robbins. A fost căsătorit cu stră-stră-nepoata lui Constantin Brâncuşi
Născut în West Covina, California, actor Tim Robbins a obținut Premiul Oscar pentru cel mai bun actor în rol secundar în anul 2004.
Tim Robbins este cunoscut mai ales pentru rolurile din filme precum „Top Gun”, „Cadillac Man”, „Bob Roberts” şi „Mystic River”. Câştigător al premiilor Oscar şi al Globul de Aur pentru rolurile din „Mystic River” şi „The Player”, Tim Robbins s-a remarcat ca regizor cu producţia de succes „Cradle Will Rock” iar lungmetrajul „Dead Man Walking”, scris şi produs de Tim Robbins, a câştigat mai multe trofee, dintre care premiul Oscar pentru cea mai bună actriţă (Susan Sarandon), o nominalizare la Oscar pentru cel mai bun regizor (Tim Robbins) şi patru premii la Festivalul de Film de la Berlin, precum şi o nominalizare la Globul de Aur pentru cel mai bun scenariu.
Tim Robbins a fost căsătorit pentru o scurtă perioadă de timp cu Ioana Grațiela Brâncuși, stră-stră-nepoata celebrului sculptor Constantin Brâncuşi.
Cei doi s-au întâlnit atunci când actorul a vizitat România, în 2016, cu proiectul companiei sale de teatru experimental Actors’. Invitat la Festivalul Internaţional de Teatru de la Sibiu din 2016, Tim Robbins a cunoscut-o pe Grațiela Brâncuși şi, la scurtă vreme, în 2017, s-au căsătorit. Mariajul nu a fost unul de durată, pentru că în 2021 au divorțat.
1964: China a detonat prima bombă nucleară
În dorinţa de a face parte din clubul puterilor care beneficiau de o astfel de înarmare, respectiv SUA, Uniunea Sovietică, Marea Britanie şi Franţa, China a testat, la 16 octombrie 1964, prima sa bombă nucleară.
Operaţiunea 59-6 s-a desfăşurat în zona de test Lop Nur, aflată în deşertul Gobi, provincia Xinjiang, China de Vest, aproape de altfel de faimosul drum comercial al mătăsii. Un dispozitiv special cu implozie a fost manevrat din vârful unui turn de oţel, producând o emisie de 22 de kilotone.
A fost primul din cele 45 de teste nucleare ale chinezilor, toate desfăşurate la Lop Nur. 23 dintre aceste teste au avut loc în atmosferă, iar restul de 22 în subteran. Emisiile au variat de la 1 kilotonă la 4 megatone.
Pe 17 iunie 1967, la numai 3 ani după operaţiunea 59-6, mai rapid decât în cazul celorlalţi posesori de arme nucleare, China a detonat prima bombă cu hidrogen.
1978: Ioan Paul al II-lea a devenit primul papă care nu avea origine italiană
Născut la 18 mai 1920, Wadowice, în Polonia, Karol Jozef Wojtyla a devenit, la 16 octombrie 1978, primul papă dintr-o țară slavă și primul papă neitalian în ultimii 400 de ani, sub numele de Papa Ioan Paul al II-lea.
A fost al două sute șaizeci și patrulea papă al Bisericii Catolice și episcop al Romei din 16 octombrie 1978 până la moartea sa. Pontificatul său de 26 ani (octombrie 1978 - aprilie 2005) este considerat al treilea cel mai lung din istoria Bisericii Catolice, după cel al Sfântului Petru (estimat între 34 și 37 ani) și a lui Pius al IX-lea (31 ani).
În ceea ce priveşte legăturile sale cu România, trebuie precizat că încă din 1996 a sprijinit inaugurarea, în Salonul Sixtin, a expoziției „Monumenta Romaniae Vaticana” (Mărturii Românești din Vatican), expoziție îngrijită de către profesorul Ion Dumitriu-Snagov, ocazie de readucere în memorie a celor două milenii de creștinism românesc.
În zilele de 7, 8 și 9 mai 1999 Papa Ioan Paul al II-lea s-a aflat în România, unde a avut contacte cu personalitățile locale ale Bisericii Ortodoxe.
Prima vizită a unui papă într-o ţară majoritar ortodoxă, după Marea Schismă din 1054, a fost în România. De altfel, şi pentru români a fost o premieră, deoarece aceasta a fost prima vizită a unui papă în România.
La Liturghia Pontificală celebrată în Catedrala Sf. Iosif din București l-a îmbrățișat pe cardinalul Alexandru Todea, aflat în scaunul cu rotile. În octombrie 2002 a avut loc calda primire la Vatican a patriarhului Teoctist.
Se încarcă comentariile...
