Kursk s-ar putea transforma pentru armata ucraineană într-un fel de „bagaj stânjenitor” - greu de transportat, dar și mai greu de abandonat

În regiunea Kursk continuă „războiul de poziții” – trupele ucrainene și cele rusești înaintează ușor sau pierd poziții nesemnificative de ambele părți ale liniei frontului, dar suprafața totală a teritoriilor aflate în afara controlului Rusiei depășește încă o mie de kilometri pătrați.

Armata rusă a trimis întăriri în Kursk/ FOTO: Profimedia

Forțele Moscovei au eliberat o parte din teritoriul rus cucerit de Ucrainei în regiunea Kursk, potrivit unor rapoarte care vin la două luni după ce Kievul a organizat o incursiune pe teritoriul rus.

Ucraina a luat cu asalt regiunea rusească slab apărată care se învecinează cu regiunea ucraineană Sumî pe 6 august, într-o operațiune care ar putea constitui o pârghie pentru orice negocieri viitoare între Kiev și Vladimir Putin.

Cu toate acestea, forțele ruse și-au continuat luni, 14 octombrie, contraofensiva în regiune pentru a cincea zi consecutiv, după ce au recucerit aproximativ 74 de kilometri pătrați, potrivit canalului Telegram DeepState, apropiat de armata ucraineană.

Există relatări diferite cu privire la succesele Rusiei în cadrul operațiunii, comandantul forțelor speciale Akhmat, Apti Alaudinov, afirmând că Moscova a recucerit aproximativ jumătate din teritoriul ocupat de Ucraina în Kursk.

Cu toate acestea, DeepState susține că Ucraina a pierdut aproximativ un sfert din teritoriul pe care l-a capturat, care, la apogeul său în august, era de aproximativ 1000 de kilometri pătrați.

Canalul Telegram Astra în limba rusă a relatat marți, 15 octombrie, că Moscova a curățat satele Liubimovka și Tolstoi Lug, unde trupele ucrainene au fost izolate săptămâna trecută. Canalul a adăugat că o garnizoană a Kievului din Olgovka, mai la nord, a fost „practic distrusă”.

Bloggerii militari ai Moscovei au mai spus că rușii au eliberat Cerkasskaia Konopelka, la sud-est de centrul administrativ al districtului Suja, care este ocupat de Ucraina.

Sezonul noroios a început

Cea mai recentă hartă a Institutului pentru Studierea Războiului ( ISW ) ilustrează aceste presupuse câștiguri, deși, în actualizarea sa de luni, 14 octombrie, think tank-ul din SUA a spus că nu există o confirmare independentă a afirmațiilor și că datele indică doar o prezență rusă la 8 kilometri de Sujha.

Oleksandr Sîrski, comandantul șef al armatei Ucrainei, a declarat săptămâna trecută că Rusia a redistribuit aproximativ 50.000 de militari în regiune, deși a adăugat că acest lucru i-a slăbit poziția pe câmpul de luptă din Ucraina.

Luni, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat, pe Telegram , că, în ciuda încercărilor ruse de a sparge apărarea Kievului, „băieții rezistă și ripostează”.

Milbloggerul rus Boris Rojin a spus că sezonul noroios a început și că dependența forțelor ruse de vehiculele pe șenile le oferă un avantaj față de vehiculele cu roți ucrainene, deși condițiile terenului afectează ambele părți.

ISW a susținut că sezonul noroios a fost probabil un factor în decizia Moscovei de a-și intensifica contraatacurile la Kursk.

Un soldat din batalionul ucrainean Aidar, Stanislav Buniatov, a declarat că vremea rea ​​interferează cu operațiunile dronelor și echipamentelor militare.

„Pe ploaie, dronele noastre nu pot funcționa eficient”, a spus Buniatov, potrivit publicației de știri independente Politika Strani, adăugând că vehiculele se blochează și că „artileria nu poate fi înlocuită cu drone”.

Deși unele din obiectivele anunțate ale acesteia au fost atinse, capul de pod Kursk s-ar putea transforma pentru armata ucraineană într-un fel de „bagaj stânjenitor” - greu de transportat, dar și mai greu de abandonat.

Paraşutişti din Brigada Aeropurtată 80 au intrat în Kursk cu două zile înainte de începutul operaţiunii

Paraşutişti din Brigada 80 Aeropurtată au reuşit să se infiltreze în regiunea Kursk, cu două zile înainte de începutul operaţiunii, pentru a perturba sistemele de comunicaţii ruseşti şi a dezorienta unităţile ruseşti, spune comandantul brigăzii, Pavlo Rozlaci „Vedmid”.

„Unitatea mea, una dintre campanii, a trecut graniţa cu două zile înainte de începutul operaţiunii. Ne-am ascuns în pădure şi am aşteptat începutul acţiunii”, a spus Pavlo Rozlach citat de pravda.ua.

Rozlaci a transmis că militarii săi din forţele speciale au reuşit să desfăşoare o operaţiune riscantă pentru că, dacă ruşii descopereau acea campanie la timp, elementul surprizei ar fi fost năruit.

„Am fost foarte stresat să nu fim observaţi, dar am mutat campania în grupuri mici, de şase persoane, de la o linie a copacilor la alta, acoperindu-ne poziţiile în pădure”, a spus Rozlaci.

„Luptătorii noştri au reuşit să se infiltreze în spatele inamicului şi să captureze câte o fortăreaţă, una după alta. Între timp, o altă campanie, după ce a trecut de câmpurile minate datorită muncii inginerilor, a reuşit să avanseze. Două batalioane au trecut prin singurul lor liber din câmpul minat, în acelaşi timp: unul a mers drept, în timp ce celălalt a făcut la stânga. După aceea, am asigurat zona, permiţând inginerilor să-şi continue munca în pace”.

Comandantul explică faptul că, din cauza eforturilor coordonate ale Forţelor Armate ale Ucrainei, ruşii au fost dezorientaţi. Atacurile asupra posturilor de comandă ruseşti le-au perturbat comunicaţiile, provocând haos în rândul ocupanţilor. Ca urmare a comunicării slabe, inamicul a început să tragă în propriile trupe, oferind trupelor ucrainene un avantaj suplimentar.

În ultimele zile, ruşii au intensificat atacurile în regiunea Kursk, încercând să împingă forţele ucrainene spre Ucraina, înainte de venirea vremii rele, care va îngreuna manevrele pe câmpul de luptă.

Potrivit Radio Svoboda, serviciul rusesc la Europei Libere, în operațiunea de la Kursk ar putea fi implicate cel puțin 11 brigăzi ucrainene, precum și unități ale Gărzii Naționale, Apărării Teritoriale, ale Forțelor pentru Operațiuni Speciale și ale Serviciului de Securitate al Ucrainei. Totodată, faptul că o brigadă a fost reperată în regiunea Kursk, aceasta nu înseamnă că ea participă la operațiune în întregime: este posibil ca numai o parte din unitățile sale să fie implicate. Efectivul total al grupării ucrainene care se află în regiunea rusă Kursk ar putea fi de până la 30 000 de militari.

De partea rusă, zeci de unități diverse ar putea fi implicate în operațiunea de la Kursk, inclusiv cele care au fost transferate din diferite zone ale Ucrainei. De exemplu, în regiunea Kursk au fost văzuți luptători din Brigăzile 810 și 155 de pușcași marini, precum și din Brigada 11 de trupe aeropurtate și din forțele speciale ale FSB, care, după cum s-a observat, sunt ineficiente în astfel de lupte la scară largă. Ca și în cazul unităților ucrainene, este posibil să nu fie vorba despre brigăzi sau unități întregi, ci numai despre o parte a acestora.

Până la data de 17 august, în luptele pentru regiunea Kursk erau implicați până la cinci mii de militari ruși. La 27 august, comandantul forțelor ucrainene, Oleksandr Sîrski, a declarat că comandamentul rus a transferat 30 000 de soldați în regiunea Kursk, iar la 5 septembrie, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus că aproximativ 60 000 de soldați ruși ar fi implicați în luptele pentru regiunea Kursk. Nu există nicio confirmare independentă a acestor informații.

Ce a reușit Ucraina prin operațiunea de la Kursk?

Analiștii de la Conflict Intellegence Team consideră că partea politică a operațiunii, și anume ridicarea moralului ucrainenilor și depășirea „liniilor roșii”, a fost îndeplinită.

Într-adevăr, invazia trupelor unei alte țări pe teritoriul Rusiei nu a provocat o reacție prea dură din partea conducerii ruse, cu excepția unei serii de declarații. Însă, principala „linie roșie” pentru partenerii occidentali ai Ucrainei rămâne folosirea armelor acestora în adâncimea teritoriului rus. Iar, până în prezent, aceste restricții nu au fost ridicate.

Și un alt obiectiv a fost parțial atins. Armata rusă a fost nevoită să retragă o parte din unitățile sale din regiunile ucrainene: Harkov, Zaporojie și Herson. O altă parte a militarilor au fost transferați la Kursk chiar din Rusia.

Potrivit expertului militar ucrainean Vladislav Selezniov, în luptele din regiunea Kursk sunt implicați aproximativ 40 000 - 45 000 de militari ruși dislocați de pe alte direcții ale frontului ucrainean și care, dacă nu ar fi fost operațiunea de la Kursk, ar fi putut fi angrenați în ofensiva rusă din estul Ucrainei. În schimb, ei s-au împotmolit în lupte de poziție pe teritoriul rus.

Selezniov consideră că gruparea rusă din regiunea Kursk ar putea crește până la 50-70 de mii în viitorul apropiat, ceea ce ar putea slăbi armata rusă în alte părți ale frontului.

Cu toate acestea, Conflict Intellegence Team remarcă faptul că operațiunea de la Kursk nu a forțat comandamentul rus să redistribuie forțele din zonele sale prioritare: Pokrovsk și Kurahov. Potrivit analiștilor, doar unități de pe direcții secundare au fost transferate în regiunea Kursk, astfel încât incursiunea ucraineană în regiunea Kursk nu a avut niciun efect notabil în ceea ce privește încetinirea ofensivei ruse în regiunea Donețk.

Un ofițer în retragere al armatei ucrainene, analist militar și fondator al proiectului Frontelligence Insight, care scrie pe rețeaua de socializare X sub numele Tatarigami_UA, notează, de asemenea, că, în ciuda succesului inițial al armatei ucrainene în regiunea Kursk, forțele rusești au înregistrat câștiguri semnificative în Donbas și au accelerat ritmul ofensivei, avansând spre Pokrovsk și capturând orașul Vuhledar, un punct de importanță strategică pentru apărarea ucraineană în zona de sud-est a regiunii Donbas.

Potrivit lui, succesele armatei ruse se datorează resurselor limitate ale Ucrainei, și de personal, dar și de arme și muniții, ajutorului extern insuficient și unei abordări de tip sovietic a managementului de către comandamentul militar al armatei ucrainene. Toate aceste probleme fundamentale nu pot fi rezolvate printr-o singură operațiune în regiunea Kursk, a declarat Tatarigami pentru Radio Svoboda.

Un alt obiectiv parțial îndeplinit este crearea unei zone tampon. Bombardamentele rusești peste graniță sunt, într-adevăr, mai rare, la fel și incursiunile grupurilor de sabotaj și recunoaștere în regiunea ucraineană Sumî, învecinată cu regiunea Kursk.

Experții mai consideră că operațiunea de la Kursk a făcut deocamdată imposibil un atac la scară largă asupra regiunii Cernihiv, deoarece majoritatea trupelor ruse staționate în zona de frontieră sunt blocate acum în regiunea Kursk.

Cum ar putea evolua evenimentele?

Conflict Intellegence Team consideră că luptele de poziții vor continua în regiunea Kursk, cu ofensive locale sporadice ale trupelor ruse. În același timp, analiștii nu exclud o a doua tentativă de ofensivă majoră a forțelor ruse concentrate în regiune, în cazul în care conducerea de vârf a țării decide să facă acest lucru.

Expertul Vladislav Selezniov spune că ambele armate nu dispun acum de resurse suficiente pentru o ofensivă majoră. Atacurile ucrainene cu drone asupra depozitelor de muniții și de combustibili complică logistica de aprovizionare a forțelor rusești. În curând, și condițiile meteo își vor spune cuvântul – ploile vor face imposibilă deplasarea pe drumurile de câmp, astfel încât o ofensivă de amploare nu va putea fi desfășurată până pe la jumătatea lunii ianuarie, când pământul va îngheța suficient de tare pentru a permite deplasarea tehnicii militare.

Conflict Intellegence Team consideră că forțele armate ucrainene continuă operațiunea din regiunea Kursk din motive politice, și anume pentru a demonstra aliaților săi occidentali că dispune de capacitatea și puterea de a menține un cap de pod pe teritoriul inamic, în condițiile unor restricții privind utilizarea armelor. Operațiunea ar putea consolida, de asemenea, poziția Ucrainei la eventuale negocieri cu Rusia.

Totodată, unii analiști de la Conflict Intellegence Team sunt de părere că forțele ucrainene nu vor fi retrase din regiunea Kursk, printre altele, din cauza consecințelor politice negative pe care o astfel de decizie ar putea să le aibă în interiorul Ucrainei.

Vladislav Selezniov susține însă că operațiunea Kursk urmărește și obiective militare. „2024 este anul apărării strategice. Partea care se apără are un nivel al pierderilor de 3-7 ori mai mic decât partea care atacă”, explică expertul. În consecință, armata ucraineană, după ce a creat un cap de pod și a ridicat fortificații defensive, are acum posibilitatea să erodeze sistematic potențialul militar rus, inclusiv unitățile de asalt pe care Rusia a fost nevoită să le transfere în regiunea Kursk.