Exclusiv Expert în geopolitică: „Dacă am folosi activele rusești de 300 de miliarde de euro înghețate, ar însemna trei ani de sprijin concret pentru Ucraina”

4
Publicat:

La începutul lunii decembrie, Rasmussen Global, firma fondată în 2014 de către Anders Fogh Ramussen, fostul secretar general NATO, a întocmit un set de recomandări privind un plan de securitate european pentru Ucraina, recomandări ce vor fi discutate și analizate cu țările membre ale Alianței.

Harry Nedelcu, director senior pentru geopolitică la Rasmussen Global FOTO arhiva personală
Harry Nedelcu, director senior pentru geopolitică la Rasmussen Global FOTO arhiva personală

”Adevărul” a realizat un interviu exclusiv cu Harry Nedelcu, director senior pentru geopolitică la Rasmussen Global, despre aceste recomandări, ce spun, printre altele, că în prezent Europa asigură peste jumătate din ajutorul militar și nemilitar către Ucraina, iar procentul ar trebui să crească gradual la 70%.

În planul european de securitate al Rasmussen Global pentru Ucraina se propune și ca Europa să confiște într-un final activele rusești înghețate, estimate la 300 miliarde euro.

Licențiat în Științe Politice, Relații Internaționale și Istorie la Universitatea McGill, una dintre cele mai bune din Canada, Harry Nedelcu a predat șapte ani la Universitatea Carleton. Din 2016, lucrează la Rasmussen Global, fiind un apreciat expert în geopolitică.

Cât de mult va schimba abordarea transatlantică privind Ucraina faptul că din 2025 Donald Trump va fi președintele SUA?

Trump vine cu o strategie nouă față de Biden, care nu avea o strategie din păcate. Era clar că strategia administrației Biden, în afară de a da cu pipeta Ucrainei destul armament ca să se apere, dar nu destul ca să își ia teritoriile înapoi, nu funcționa. Strategia lui Trump, fie că ești sau nu pro-Trump, e măcar o strategie de a obține pacea. Ceea ce e un lucru important. Trump este mai degrabă un președinte ce vrea să mizeze pe rolul lui ca pacificator. Asta e în primul rând marea diferență și marea schimbare în abordare față de Joe Biden. De asemenea, Trump este un om de afaceri. Și el vrea ca să schimbe cumva relația cu Europa în ceea ce privește costurile pe care fiecare țară le are față de apărare și ca Europa să preia din ce în ce mai mult costul pentru apărarea ei. Și asta dintr-un motiv foarte simplu: America se repoziționează din ce în ce mai mult în zona indo-pacifică față de China, nu neapărat pentru un război cu China, ci pentru a descuraja China în zonă, mai ales în zona Taiwan.

Miza războiului din Ucraina e mai mare decât Ucraina și mai mare decât securitatea europeană. Miza de fapt este globală. Americanii au fost conștienți tot timpul că Beijingul se uită la acest război , ca să tragă concluziile necesare și apoi să reacționeze în Taiwan.

Republicanii se gândesc că trebuie să se concentreze în principal pe zona indo-pacifică și în rol de sprijin pe Europa, fără a aloca prea multe resurse acolo.

”E foarte important ca Trump să nu abandoneze Europa”

La începutul lunii decembrie, Rasmussen Global întocmit un set de recomandări privind un plan de securitate european pentru Ucraina. Care sunt elementele principale ale acestui plan?

Setul de recomandări este menit să dea niște elemente liderilor europeni. Cred că se conturează un leadership european. Ideea setului de recomandări este să preîntâmpinăm noua politică a lui Donald Trump cu niște propuneri și de la europeni, pentru că până acum nu vedem leadership care să fie pro-activ în a aborda aceste chestiuni cu Trump.

Primul element al acestui plan de securitate european este o tranziție în costul pe care America și Europa îl au legat de Ucraina. Acum e 50% la fiecare. Propunerea este ca Europa să crească progresiv la 70%. Este o tranziție, nu propunem o schimbare radicală peste noapte. Ideea este ca în timp Europa să preia mai multe din costurile asociate cu securitatea Ucrainei.

Al doilea element ar fi ca europenii să joace un rol important în planul de pace al lui Trump, un rol de leadership și de a furniza elementele militare care să mențină această pace. Mai întâi printr-o misiune de pregătire și consiliere și care în timp să devină chiar nucleul viitoarei forțe de pace în Ucraina, unde Europa să aibă rolul principal, iar America să aibă și ea un rol, unul de sprijin și mai ales strategic.

Al treilea punct constă în creșterea bugetului pentru apărare la 3% din PIB, cu 0,5% din PIB-ul european alocat pentru Ucraina.

Și mai este un element important aici: China. Pentru că nu poți discuta despre securitate în Europa fără să discuți și despre China. Și e o dihotomie falsă privind securitatea europeană și securitatea indo-pacifică. Zona indo-pacifică deja intră în Europa. De exemplu, forțele nord-coreene deja implicate în războiul dintre Rusia și Ucraina.

Europa trebuie să vină spre Trump și să îi spună: ”Noi suntem gata să ne angajăm și să ne aliniem cu America față de China”. Dar pentru asta e foarte important ca Trump să nu abandoneze Europa și securitatea în Europa. Întregul e mai mare decât părțile. Pentru că toate acestea sunt un mare ”deal”, așa cum îi place lui Trump să facă.

Ați început deja discuțiile cu membrii NATO privind implementarea concretă a acestui plan?

Da,am început deja discuțiile cu noul secretar general NATO, cu membrii din comisie. Foarte importante vor fi discuțiile cu noul leadership din Germania, după alegeri. Am început deja aceste discuții cu unii membri republicani din America și vom continua discuțiile cu membrii din administrația nouă din Statele Unite.

În prezent, Europa asigură peste jumătate din ajutorul militar și nemilitar către Ucraina. Însă Donald Trump spune că actualul procent este inacceptabil. Conform Rasmussen Global, procentul Europei ar trebui să crească gradual la 70%. Cum s-ar putea ajunge concret la un asemenea procent? Nu există riscul ca aliații europeni să se opună unei asemenea creșteri procentuale?

Noi nu argumentăm că această creștere procentuală ar trebui făcută peste noapte, este gradual, e în timp. Îți voi da un exemplu concret legat de unde pot veni banii: din activele rusești înghețate, active estimate la 300 miliarde euro, marea majoritatea fiind în Europa. Asta poate fi o sursă foarte clară.

Dacă ar fi să calculăm 0,5% din PIB-ul european, asta ar însemna aproximativ 100 miliarde euro anual. Practic, dacă am folosi activele rusești înghețate, asta ar însemna trei ani de sprijin concret pentru Ucraina.

”Războiul din Ucraina nu poate fi terminat printr-un compromis de pe poziție slabă față de Putin”

Poate fi terminat războiul din Ucraina prin negocierea unui compromis?

Da, dar nu poate fi terminat printr-un compromis de pe poziție slabă față de Putin. Asta nu are sens. Războiul din Ucraina trebuie terminat în așa fel încât pacea negociată să fie una durabilă, altfel riscăm ca într-un context favorabil pentru ruși, aceștia să se remobilizeze în câțiva ani și să atace din nou și să avem un Minsk 3. În orice negociere trebuie să fie un compromis. Însă în cazul războiului din Ucraina nu poate fi un compromis care să ducă din nou în același punct ca pe 24 februarie 2022, când a început războiul. Pentru ca pacea negociată să fie de lungă durată avem nevoie de trei lucruri. Primul este ca Ucraina să poată rămâne un stat independent și suveran. Al doilea: Ucraina să își poată face singură în continuare politica externă. Și trei: garanții de securitate pentru Ucraina, pentru ca Rusia să nu poată ataca din nou. Garanția cea mai puternică ar fi Articolul 5 din NATO. Dar o garanție înseamnă și o armată puternică ucraineană, o industrie de armament foarte puternică în Ucraina, încurajată de partenerii ei.

Nu mai suntem în anii 1990, când aveam acel dividend al păcii, unde puteam să lăsăm costurile pe apărare la 1% din PIB, pentru că pe vremea aceea nu aveam adversari. Acum avem. Trebuie o abordare mai serioasă a securității în Europa.

În planul european de securitate propus de Rasmussen Global pentru Ucraina se propune și ca Europa să confiște într-un final activele rusești înghețate, active estimate la 300 miliarde euro. Cum ar putea deveni realitate această propunere îndrăzneață?

Asta ține de voință politică. Și deja sunt semne, cu noua Comisie Europeană, cu Kaja Hallas, noua șefă a diplomației europene, deja au semnalat că vor reanaliza chestiunea activelor rusești înghețate și confiscarea lor. Deja, la nivel de G7 s-a decis confiscarea dobânzii din aceste active rusești, dobândă ce se ridică undeva la câteva miliarde de euro. E important ca această chestiune să fie soluționată într-un cadru legal și clar. Trebuie creați și parametrii exacți care să specifice în ce condiții aceste active pot fi confiscate.

Nu ar fi prima dată când se întâmplă așa ceva. Precedentul a fost Irak, unde Statele Unite au confiscat activele înghețate ale unui stat agresor.

Cât de fezabilă este o invitare a Ucrainei să adere la NATO cu ocazia Summitului de la Haga din iunie 2025?

E foarte greu de prevăzut. Pentru ca Ucraina să fie invitată în NATO, toți membrii Alianței trebuie să fie de acord. În acest moment, Ungaria și Slovacia nu sunt de acord. În Germania vom avea un guvern nou. Iar viitoarea administrație Trump se concentrează mai mult pe pace decât pe invitarea Ucrainei în NATO. În acest moment, nu văd o invitație în NATO pentru Ucraina la summitul de la Haga. Dar asta nu înseamnă că invitația în NATO și rolul NATO nu vor exista în noua configurație de pace în Ucraina. Și prin asta vreau să spun că nu trebuie să ne concentrăm doar pe opțiunea în NATO sau în afara NATO. Dacă viitoarea pace în Ucraina va avea, după cum am propus și noi, elemente care să mențină această pace, deci și țări europene din NATO, practic Ucraina va fi deja acoperită de facto de garanțiile NATO privind securitatea.

Europa

Top articole

Partenerii noștri


Ultimele știri
Cele mai citite