Expert din Elveția, despre amenințarea dreptei radicale în România: „există riscul să impună un regim represiv politic și cultural”

Viitorul președinte va trebui să prezinte noua strategie de apărare a țării. Marius Ghincea, expert în securitate și cercetător la Universitatea ETH Zurich din Elveția, susține că această strategie trebuie să definească, în primul rând, riscurile la adresa securității României.

Normalizarea dreptei radicale este una dintre amenințările la adresa României. FOTO: Inquam Photos

Expertul în securitate Marius Ghincea, cercetător la Universitatea ETH Zurich din Elveția și visiting fellow la Institutul Universitar European din Florența, a trecut în revistă cele mai importante amenințări la adresa securității naționale a României, în condițiile în care zilele acestea ar fi trebuit să fie făcuți primii pași pentru (re)gândirea și redactarea noii strategii de apărare a țării (SNAp).

„O strategie precum SNAp, pe care legea spune că noul Președinte al României trebuie să o prezinte legislativului în termen de șase luni de la preluarea mandatului, începe cu definirea amenințărilor, riscurilor și vulnerabilităților la adresa securității naționale”, explică politologul.

„În acest moment, cea mai importantă amenințare la adresa securității naționale a României este reprezentată de politica revizionistă și belicoasă a Federației Ruse. Indiferent dacă a interferat sau nu în alegerile prezidențiale precedente, pentru care încă avem indicii insuficiente, acțiunile Rusiei din vecinătatea noastră, în special din Ucraina, Moldova și Marea Neagră, le plasează drept principalele amenințări la adresa securității naționale a țării noastre”, susține Marius Ghincea într-o postare pe Facebook. În ceea ce privește cel mai important risc la adresa securității naționale, Ghincea este de părere că „cel mai important risc este intern, este reprezentat de normalizarea dreptei radicale.”

Această normalizare a dreptei radicale facilitează, spune expertul, cel puțin din punct de vedere cultural și politic, ascensiunea forțelor neolegionare, misticiste și ultraconservatoare în sfera publică și pe scena politică: „Există un risc tangibil ca ele să captureze puterea politică și să impună un regim represiv din punct de vedere politic și cultural".

Cartelizarea partidelor politice

Ghincea este de părere că cea mai importantă vulnerabilitate la adresa securității naționale este „cartelizarea partidelor politice”:

„Formarea cartelului politic PSD-PNL subminează fundațiile democratice ale statului român și lipsește aproape toate instituțiile politice de orice formă de substanță. Nu că multe dintre ele ar fi fost altceva decât forme fără fond, dar cartelizarea are un efect nociv asupra celor care aveau cât de cât ceva substanță, cât și asupra relației stat-societate. Așa cum au arătat și politologi precum Sergiu Gherghina sau Clara Volintiru, cartelizarea partidelor politice are funcții exploatative, extractive și care erodează toate instituțiile politice”.

Ce este de făcut?

Expertul în securitate vine și cu răspunsul la întrebarea „ce este de făcut?”, având în vedere că orice strategie națională de securitate trebuie să vină cu soluții și direcții de acțiune pentru ameliorarea amenințărilor, riscurilor și vulnerabilităților.

„Eu, personal, aș începe de la remedierea vulnerabilităților, limitarea riscurilor și îndiguirea amenințărilor. Așadar, aș începe cu dezmembrarea cartelului, identificarea și eliminarea factorilor care susțin normalizarea dreptei radicale, mulți dintre ei de factură economică dar și culturală, și conlucrarea mai asiduă cu partenerii noștri europeni și nord-atlantici pentru a oferi Federației Ruse un răspuns mai apăsat la acțiunile revizioniste și belicoase, în special în ceea ce privește Ucraina și Marea Neagră”, explică el.

Ghincea a precizat că obligativitatea președintelui de a prezenta strategia de apărare a țării (SNAp) nu apare în Constituție, ci în legea planificării apărării. „La noi e tratat mai degrabă ca un program de guvernare al președintelui. De altfel, ne lipsește periodic o trecere în revistă a îndeplinirii obiectivelor asumate în strategia precedentă”, detaliază el.

Iulian Fota, fost consilier prezidențial pe probleme de securitate, îi recomandă lui Ghincea să scrie o strategie de securitate naționala: „Răspunde la întrebarea „cum faci”, a expertului, nu la intrebarea „ce faci”, a decidentului. România are prea mulți candidați la functia de președinte sau premier și prea puțini candidați la funcțiile de experți. Cum gestionam amenințarea rusa? Cum gestionăm vulnerabilitățile, inclusiv cartelul politic? Cum îl dezmembrezi?”