Mărturia primului pacient cu implant cerebral Neuralink: „M-a dat pe spate”

Un accident l-a lăsat complet paralizat pe Noland Arbaugh, dar implantul cerebral implantat de compania Neuralink a lui Elon Musk îi permite să controleze computerele cu propria minte. Este oare o inovație care va ajuta milioane de oameni sau anunță o lume distopică în care un miliardar poate accesa gândurile cuiva? se întreabă The Guardian.

Primul pacient care a primit un cip Neuralink FOTO Captură Steve Craft/The Guardian

Viața lui Noland Arbaugh s-a schimbat într-o fracțiune de secundă în iunie 2016. Era un student în vârstă de 22 de ani, care lucra la o tabără de vară pentru copii în statul New York, când s-a dus să înoate într-un lac. Nu știe cu exactitate ce s-a întâmplat, dar crede că unul dintre prietenii lui e posibil să-l fi lovit din greșeală cu multă forță la cap.

Când și-a revenit, și-a dat seama că este incapabil să se miște sau să respire. Dar nu a intrat în panică, spune el. „Nu știi niciodată cum vei reacționa în acele situații de stres extrem. Am aflat în acea zi că nimic nu mă clatină cu ușurință. Sunt foarte, foarte calm sub presiune.”

Elon Musk avea să transforme în cele din urmă această calitate într-un avantaj pentru acest tânăr, care, după aproape opt ani, a acceptat să-i permită celui mai bogat om din lume să-i implanteze un cip în creier. În ianuarie 2024, Noland a devenit primul destinatar uman al interfeței creier-computer (BCI) dezvoltată de compania antreprenorului american, Neuralink.

La doar patru luni după ce a auzit pentru prima dată de Neuralink, Noland se afla pe o masă de operație, în timp ce un robot special se pregătea să-i implanteze cipul N1 în cortexul motor.

Miza nici că putea fi mai mare pentru el: risca să se infecteze, să sufere o hemoragie sau leziuni cerebrale.

„Creierul meu este ultima parte din mine asupra căreia simt că mai am control”, spune bărbatul care trăiește în Yuma, Arizona.

Povestea lui Noland Arbaugh

Oland trăiește într-un univers cu totul diferit de cel al lui Musk. În prezent în vârstă de 30 de ani, locuiește în aceeași casă modestă, cu un singur etaj, într-un oraș militar prăfuit din deșertul Sonoran, în care a și copilărit.

A plecat de acasă pentru a studia relații internaționale la Universitatea Texas A&M, ca să se întoarcă invalid, dependent cu totul de părinții săi.

Noland are un scaun cu rotile electric pe care îl poate acționa cu gura; nu-și poate folosi deloc mâinile.

Înainte de accident, Noland își petrecea timpul în aer liber și era atletic, jucând fotbal, fotbal american, baschet, rugby și golf. Îi plăcea să vâneze împreună cu familia. Avea și talent muzical, cânta la bas într-o trupă rock și a jucat în piese de teatru în liceu. Îi plăceau Xbox și PlayStation, dar nu a avut niciodată o pasiune pentru tehnologie. 

Credința religioasă a fost mereu o parte importantă a vieții sale, „Întotdeauna mi-am dorit să trec prin facultate ca un creștin”, spune el. „Asta a durat aproximativ o săptămână. Mă culcam cu cine apucam, mă drogam, beam mult.”

„Dumnezeu m-a tras înapoi. Cred că a fost cel mai bun lucru care mi s-ar fi putut întâmpla.”

Lovitura pe care a primit-o nu i-a rupt gâtul – doar l-a dislocat, iar vertebra i-a revenit imediat la loc – însă i-a afectat serios măduva spinării. Rana s-a produs la vertebrele a patra și a cincea, astfel că își poată mișca capul și umerii și poate încuviința din cap.

Inițial, au existat „o mulțime de semne promițătoare” că starea lui s-ar putea îmbunătăți, dar în cele din urmă nu și-a putut recupera capacitatea de mișcare.

Singura modalitate prin care putea comunica cât de cât independent și privat cu cineva era cu ajutorul unui iPad.

„Aveam un bețișor pe care îl țineam în gură ... atingeam iPad-ul cu el și îl puteam folosi în acest fel. Am făcut asta ani de-a rîndul.”

„Nu este ușor. Și apoi nu puteam face prea multe lucruri. Adică – este un iPad. Nu poți face  lucrurile pe care le poți face cu un computer.”

Acum, cu ajutorul implantului, poate juca șah pe laptop, mutând piesele pe tablă cu mișcări rapide și strategice ale cursorului, în timp ce mâinile lui rămân nemișcate pe cotierele scaunului său cu rotile.

De câteva luni, joacă împotriva inginerilor Neuralink. „Niciunul dintre ei nu este prea bun, așa că nu este deloc greu”, mărturisește el.

Apoi, arată cum navighează pe internet, deschide platforma X, își verifică mesajele și compune unul prin direcționarea cursorului pe o tastatură virtuală. După care joacă un joc numit Vampire Survivors.

Este extraordinar, dar, în același timp, destul de banal: Noland folosește un computer ca oricine altcineva; atâta doar că nu își mișcă deloc corpul. „Uneori uit cât de impresionant este, pentru că a devenit atât de natural pentru mine”, spune el, ridicând din nou din umeri.

În unele privințe, Noland este totuși mai bun. Când a primit implantul Neuralink, tot ce voia era să joace jocuri video. Și-a provocat prietenii la o versiune a Civilization VI, numită Red Death. „Este un joc de viteză, un test de viteză. Câștigă cine este cel mai rapid la tragere la sorți. Și îi băteam.” „Am fost dat pe spate. Acel mic succes m-a făcut să realizez că această tehnologie va schimba lumea.”

Cipurile citesc semnalele electrice produse de neuroni și le transformă în comenzi pe computer. Cu cât dispozitivul este mai aproape de celulele cerebrale, cu atât mai precis poate traduce semnalele.

Cipul N1 produs de Neuralink este wireless și obiectivul său este să fie de mici dimensiuni și mai puternic decât oricare dintre cele disponibile anterior. Are 1.024 de electrozi distribuiți pe 64 de fire mai subțiri decât părul uman. Aceste fire sunt introduse „fiabil și eficient” 3,5 mm în cortexul uman cu ajutorul robotului chirurgical R1.

În biografia autorizată a lui Elon Musk, Walter Isaacson relatează despre cum i-a venit miliardarului american ideea de a implanta cipuri în creierul uman. În 2016, pe când se afla într-o mașină cu șeful său de personal, Sam Teller, a devenit frustrat de cât de mult timp i-a luat să tasteze un mesaj pe iPhone. „Imaginează-ți că ți-ai putea introduce gândurile într-o mașinărie”, a explicat Musk, „precum o conexiune de mare viteză directă între mintea și mașinărie”. Musk i-a cerut pe loc lui Teller să-i caute un savant în neuroștiințe care să-i explice interacțiunea om-computer.

Neuralink este inspirat din seria de romane „Culture” a lui Iain M Banks. Acesta relatează despre un implant cerebral numit „dantelă neuronală” care să fie introdus încă din copilărie și care să poată interpreta și stoca fiecare gând și senzație pe care o trăiește o persoană.

„Tot ceea ce ai experimentat toată viața – mirosuri, emoțiile – toate acestea sunt semnale electrice”, a spus el pentru podcasterul Lex Fridman în august.

„Te poți gândi la creier ca la un computer biologic”, spunea el.

În septembrie 2023, Administrația pentru Alimente și Medicamente (FDA) a acordat Neuralink o scutire care i-a permis să recruteze participanți pentru primele teste pe oameni. Așa a apărut studiul Prime al Neuralink, care și-a propus să demonstreze că implantul NI este „sigur și util în viața de zi cu zi”. Mai era nevoie doar de pacientul potrivit.

Șansa de a participa la un experiment

În anii de după accident, Noland a făcut tot posibilul pentru a-și mări șansele de a redobândi măcar parțial funcțiile pierdute. S-a înregistrat în cea mai mare bază de date pentru studiile privind leziunile măduvei spinării din America de Nord, dar nu a fost niciodată selectat să participe.

Apoi, pe 19 septembrie 2023, un prieten l-a sunat. „Este un mare fan al Elon Musk. Știa totul despre Neuralink. Și când a văzut că s-a dat drumul la testele umane, primul lucru pe care l-a făcut a fost să mă sune.”

La acea vreme, Noland spune că știa doar „ce știa orice om” despre Musk. Și anume, că este „proprietarul Tesla, al SpaceX, respectiv al Starlink, și cel mai bogat om din lume”.

„Este unul dintre cei mai impresionanți bărbați care trăiesc azi. E posibil ca oamenii să nu-l placă din diverse motive diferite, dar ceea ce face el – depășește limitele călătoriilor în spațiu, mașinilor, internetului – este incredibil”, spune el acum.

Primul său interviu după completarea chestionarului a fost doar trei zile mai târziu, și la fel de repede a venit și al doilea.

El mărturisește însă că nu-și făcea mari speranțe.

„Alți tetraplegici ies din casă și fac lucruri cu viața lor. Eu m-am întors acasă după accident și am locuit cu părinții. Mă gândeam că probabil și-ar dori pe cineva mai remarcabil.”

Au avut loc mai multe runde de interviuri și evaluări. Noland a fost trimis la Institutul Neurologic Barrow din Phoenix, Arizona, unde a trecut prin opt ore de scanări, analize de sânge, de urină, teste de memorie și evaluări psihologice. Echipa Neuralink a vorbit și cu mama lui, Mia. „Au întrebat dacă ne îngrijorează ceva, avem întrebări, îndoieli sau orice altceva”, spune ea. „Noly îmi trimitea chestii să le citesc. Nu m-a interesat fiecare detaliu în parte. Voiam doar să-i ofer cel mai mare sprijin posibil.”

Noland a fost de acord să ia parte la studiul Prime al Neuralink timp de șase ani; a semnat un formular de consimțământ de 35 de pagini, care includea ceea ce el descrie drept o „listă lungă” de riscuri. La începutul lunii ianuarie 2024, a primit un apel prin care era anunțat că a fost selectat oficial pentru a fi prima persoană care primește un cip Neuralink. Operația lui avea să fie în două săptămâni.

„Le-am spus părinților mei: Dacă sufăr vreun soi de leziune cerebrală, atunci nu doresc să locuiesc cu voi, să mă internați într-un azil. Am făcut tot ce trebuia să fac. Eram foarte liniștit.”

Entuziasm

Musk trebuia să ajungă la Institutul Neurologic Barrow în dimineața operației lui Noland, pe 29 ianuarie 2024. „Bănuiesc că s-a întâmplat ceva cu avionul său – o defecțiune sau așa ceva – așa că nu a reușit să fie acolo”, povestește el. S-au văzut însă pe FaceTime chiar înainte ca el să intre în sala de operații. „A durat poate un minut. Hei, sunt foarte entuziasmat. Multumesc. Este atât de grozav ceea ce faci, este minunat. Asta i-am spus eu”, spune el zâmbind. „El a spus: „Vei face istorie”, și alte lucruri de genul ăsta.”

„Este un tip obișnuit – doar că destul de impresionant și puțin excentric.”

Operația a durat mai puțin de două ore.

„Mi-au scos o bucată din craniu și apoi mi-au înlocuit-o cu cipul. Au pus apoi piele peste el”, spune el.

Musk a sosit împreună cu echipa pe când Noland era încă amețit de la anestezie. Antreprenorul I-a mulțumit și i-a spus că operația a fost un succes. Ulterior, o echipă de la Neuralink a intrat pentru a declanșa implantul. Când l-au pornit și au văzut că s-a conectat la o tabletă care primea informații în timp real de la celulele cerebrale ale lui Noland, unii dintre ei au izbucnit în lacrimi. „Încercam să-mi mișc degetul, așa cum făcusem de un milion de ori, și am văzut crescând o undă galbenă și mare [pe ecran].” Toată sala a izbucnit în aplauze.

A urmai o perioadă de adaptare, în care a învățat să se armonizeze cu computerul.

Noland încă petrece patru ore pe zi pentru ceea ce el numește „sesiune” de lucru pentru Neuralink, efectuând exerciții precum să dea clic pe anumite puncte pe ecran pentru a regla fin controlul cursorului.

Dar a devenit rapid o a doua natură pentru el. La început, a folosit ceea ce el numește mișcări „de tatonare”: se străduia să-și orienteze mâna, iar cursorul se mișca acolo unde încerca să-și direcționeze mișcarea. Dar apoi a dobândit capacitatea să o dirijeze cu mișcări „imaginate”: nu mai făcea eforturi să miște nimic altceva în afară de cursorul însuși.

„Nu te mai gândești – este doar dorința ca cursorul să se deplaseze oriunde vrei.”

„Când l-am mutat prima dată cu o mișcare imaginată, m-a dat pe spate. A fost o nebunie. Au trecut două săptămâni și încă eram entuziasmat. Atunci a devenit totul real pentru mine.”

„Eu am numit asta telechinezie, pentru că miști ceva cu mintea ta, dar Elon Musk a numit-o telepatie, pentru că practic comunic cu un computer prin mintea mea.”

Scopul lui Musk este însă nu doar să ajute tetraplegicii să miște lucrurile, până la urmă, ci ca mințile să fie capabile de comunicare fără efort cu computerele.

Problemele

Nu a fost totul perfect. Prima problemă a fost că, la cinci-șase ore, implantul trebuia reîncărcat. Însă echipa Neuralink a reușit să găsească o soluție, iar acum poate folosi N1 în mod continuu.

Apoi, la o lună de la operație, s-a întâmplat ceva mai rău: implantul a început să nu mai funcționeze. A început să piardă controlul cursorului. Totul a culminat cu o călătorie la Fremont, la instalația Neuralink din California, pentru a-și demonstra noile abilități. „Am spus „Băieți, trebuie să remediați asta. Sunt aici să joc Mario Kart cu Neuralink. Nu vă pot permite să o dați în bară chiar înainte să fac asta.”

Înainte de sosire, echipa l-a informat că, atunci când au efectuat operația, nu au luat în considerare cât de mult se mișcă creierul lui, pulsând cu fiecare bătăie a inimii. Firele începuseră să se retragă de îndată ce fuseseră implantate; acum 85% dintre ei erau deplasate iar electrozii lor nu mai captau nimic.

„A fost foarte rău. Mi-a fost luat totul. A fost foarte, foarte greu”, spune Noland.

Disperat, a cerut echipei să „facă tot ce trebuie pentru a-l repara. Intră și fă o altă operație.” Dar neurochirurgul a fost reticent, spune el. În schimb, inginerii Neuralink au modificat software-ul, astfel încât restul de 15% dintre fire să citească grupuri de semnale neuronale, în loc de semnale individuale. Până acum, funcționează.

Principala frustrare a lui Noland acum este modalitatea în care poate scrie - prin mișcarea cursorului pentru a face clic pe litere individuale pe tastatură. Nu este nici pe departe tipul de text de tip minte pe ecran la care năzuia Musk când a fondat Neuralink. „Am ajuns la aproape 25 de cuvinte pe minut, dar dictarea este tot mai bună. Vom vedea cum o să meargă treaba asta.”

Deși are o atitudine pozitivă, Noland admite posibilitățile întunecate ale tehnologiei depozitate în creierul său. Neuralink susține că nu îi monitorizează creierul și nici nu urmărește ceea ce face el online, dar l-a avertizat că cineva ar putea fi capabil să citească datele produse de neuronii săi pentru a afla ce e în mintea lui.

Musk este încântat de perspectiva unui viitor în care Neuralink să trimită anumite semnale către creier. El a explorat posibilitățile cu biograful său, Isaacson. „Vrei să vezi infraroșu, ultraviolete? Ce zici de unde radio sau radar?” Într-o prezentare din 2022, Musk a descris modul în care capacitatea cipului Neuralink de a introduce informații în creier ar permite cuiva născut orb să vadă. El a spus, de asemenea, că este „încrezător că este posibil să fie restabilită funcționalitatea întregului corp al unei persoane cu măduva spinării secționată” folosind cipuri implantate la locul leziunii.

În august, Musk a estimat că sute de milioane de oameni vor avea un implant Neuralink în următoarele două decenii. „Dacă este extrem de sigur și poți avea abilități supraomenești – să presupunem că poți să-ți încarci amintirile, astfel încât să nu le pierzi– atunci cred că probabil mulți oameni ar alege să le aibă”, a adăugat el.

„Dacă avem în vedere toată tehnologia de astăzi, există oameni care dispun de bani să folosească lucruri și oameni care nu își permit”, spune Noland. „Știu că Elon vrea să o producă la scară și să o facă ieftină și accesibilă.”

Regulile FDA înseamnă că Neuralink nu-l poate plăti pe Noland pentru participarea sa la cercetare sau să contribuie la costul îngrijirii sale. 

Noland visează să aibă posibilitatea de a se conecta la o mașină Tesla și la robotul umanoid Optimus dezvoltat de Tesla. „Mi-ar oferi capacitatea de a avea un îngrijitor de 24 de ore din 24, pe care să îl pot controla, care ar face orice în locul meu și aș putea astfel să mă descurc singur.”

„Nu-mi pot promite nimic”, spune el. „Orice fel de promisiuni m-ar stimula să rămân în studiu.” El și-ar dori să-și finalizeze studiile și apoi să-și folosească abilitățile de purtător de cuvânt pentru a deveni un avocat al comunității în creștere de promovare a dispozitivelor de comunicare om-computer. Dacă cineva descoperă în viitor o modalitate de a restabili capacitatea de mișcare pentru persoanele cu tetraplegie, Noland spune că probabil va fi prea târziu pentru el: mușchii i s-au atrofiat probabil ireversibil.

„Sunt mulțumit cu soarta mea”, spune el. „Am fost înainte de Neuralink și voi fi din nou după. Voi găsi o cale.”