Exclusiv Concluziile vizitei lui Macron la Casa Albă: „N-a avut rezultate. La ONU, Statele Unite s-au asociat la vot cu Federația Rusă”
35Președintele Macron a făcut o vizită de stat la Casa Albă pentru a obține de la Trump o poziție mai nuanțată în ceea ce privește războiul din Ucraina și negocierile de pace. Deși întâlnirea a fost cordială, demersul lui Marcon a fost departe de a fi un mare succes de politică externă.

În ziua în care s-au împlinit trei ani de la invazia rusă în Ucraina, pe 24 februarie 2025, președintele american Donald Trump și președintele francez Emmanuel Macron s-au întâlnit la Casa Albă pentru a discuta despre război și mai ales despre negocierile de pace, în contextul în care SUA par să excludă statele europene de la luarea deciziilor.
Macron a subliniat că pacea nu trebuie să însemne o capitulare pentru Ucraina și a insistat asupra importanței suveranității ucrainene. Trump, pe de altă parte, a evitat să adopte o poziție clară privind garanțiile de securitate necesare pentru a preveni viitoare agresiuni rusești
Trump a sugerat că președintele rus Vladimir Putin ar fi deschis la un acord de pace care să implice trupe de menținere a păcii europene în Ucraina. Macron a subliniat necesitatea unor garanții verificabile pentru a asigura pacea.
Care a fost rezultatul întâlnirii de la Casa Albă? A reușit Macron să obțină o schimbare de atitudine din partea președintelui SUA, Donald Trump? Sunt întrebări la care au răspuns pentru „Adevărul” analistul de politică externă Ștefan Popescu și profesorul Sergiu Mișcoiu.
Popescu: „SUA s-au asociat la vot cu Federația Rusă”
Analistul de politică externă Ștefan Popescu a explicat, pentru „Adevărul”:
„Emmanuel Macron fost primit excepțional de bine la Casa Albă. Putem, de asemenea, observa și colajul de imagini care a fost postat ulterior vizitei de către Donald Trump pe contul său de pe platforma X. Niciun alt șef de stat din Uniunea Europeană nu are o relație atât de veche și atât de bună cu președintele Donald Trump”.
Pentru a înțelege care au fost rezultatele vizitei lui Emmanuel Macron trebuie să asociem acestor imagini o altă imagine, spune analistul. „Este vorba despre imaginea din încinta adunării generale a Organizației Națiunilor Unite și mai ales cea a votului celor două rezoluții. La prima rezoluție, cea propusă de Uniunea Europeană, Statele Unite s-au asociat la vot Federației Ruse. Și cea de-a doua rezoluție, propusă tocmai de Statele Unite ale Americii, ceea ce a dorit să semnifice o poziție diferită față de cea a Uniunii Europene.”
Din acest lucru, spune Popescu, a reieșit clar că pentru Statele Unite ale Americii, relația cu Federația Rusă este mai importantă decât relația cu Ucraina.
„Însăși prezența lui Macron la Washington arată că centrul de decizie se află în capitala Statelor Unite ale Americii, iar europenilor nu le rămâne altceva decât să încerce găsirea unor soluții complementare care să se înscrie în marea strategie americană”, completează analistul.
De altfel, cele două țări membre permanente ale Consiliului de Securitate ONU din Uniunea Europeană, Franța și Marea Britanie, nu au blocat rezoluția propusă de Statele Unite ale Americii ci au propus amendamente. Puteau să o blocheze pentru că au drept de veto ca membri permanenți ai Consiliului de Securitate.
„Semnificația faptului că nu au blocat-o este următoarea: cele două țări preferă să nu se opună frontal deciziilor Statelor Unite ale Americii și strategiei americane, ci să caute formule de adaptare, să lase deschisă poarta pentru formule de adaptare, de ajustare, de complementaritate”, explică Ștegan Popescu.
„Obiectivele SUA nu pot fi modificate de europeni”
„Rezultatul vizitei lui Emmanuel Macron a fost o întărire a convingerii faptului că obiectivele mari ale Statelor Unite ale Americii legate de Rusia și de conflictul din Ucraina nu pot fi modificate de către europeni. Cel mult speră să participe în completarea inițiativei americane”, a arătat analistul de politică externă.
Donald Trump s-a arătat rezervat și în chestiunea garanțiilor de securitate și în ceea ce privește chestiunile teritoriale.
Concluzia analistului politică externă: „de fapt, vizita nu a avut rezultate”.
„Donald Trump știe să facă o separare a lucrurilor, ca orice om de afaceri”
Întrebat despre atmosfera întâlnirii dintre cei doi șefi de state, Popescu a susținut: „Trump a fost cordial față de Macron. Îi face plăcere să stea cu Emmanuel Macron. Emmanuel Macron este primul șef de stat care a fost primit în vizită de stat, care este cel mai înalt nivel, în primul mandat, în 2018. De asemenea, Emmanuel Macron l-a primit imediat după realegerea sa în 2017, pe 14 iulie, la Paris. Donald Trump a acceptat în perioada de tranziție, când era președinte ales, să vină la Paris ca oaspete de onoare al ceremoniei de redeschidere a Catedralei Notre Dame, a făcut și referire la asta și în conferința de presă, arătând o dorință de dialog și o calitate a relației cu președintele francez Emmanuel Macron.”
Atitudinea paternalistă pe care Trump o are față de Macron, și pe care președintele Franței o acceptă cu abilitate, nu schimbă cu nimic lucrurile, este de părere analistul de politică externă.
„Donald Trump știe să facă o separare a lucrurilor, ca orice om de afaceri. Una este relația personală bună, posibilitatea de a coopera cu Franța pe foarte multe subiecte, pentru că este o țară importantă, recunoașterea importanței Franței, și alta este, în același timp, urmărirea cu determinare a obiectivelor Statelor Unite ale Americi și a intereselor Statelor Unite ale Americi”.
Despre secvența în care Macron intervine și îl corectează pe Donald Trump legat de ajutoarele trimise de Europa în Ucraina, Popescu susține: „intervenția lui Macron n-aduce nimic nou, nu înseamnă că îl convinge pe Donald Trump. Nu cred și-a propus să-l convingă - pentru că este realist și are un anturaj format din specialiști de extraordinară calitate - ci și-a propus să marcheze, pentru că a fost publică servența, diferența de viziune dintre Statele Unite ale Americii și Uniunea Europeană.”
Mișcoiu: „nu a fost un mare succes diplomatic, ci un început bun”
Profesor la Universitatea Paris-Est Marne-la-Vallée și la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj, politologul Sergiu Mișcoiu, susține că „Macron a mers la Casa Albă pentru a-l determina pe Donald Trump să aibă o poziție mult mai nuanțată în ceea ce privește războiul din Ucraina și modul în care se va obține pacea.”
Demersul era absolut necesar și va fi urmat de unul similar, tot săptămâna aceasta, al premierului britanic Keir Starmer.
„Demersul este absolut justificat în economia acestei noi situații în care Trump pare că negociază doar cu Rusia într-un sistem al marilor puteri, neînțelegând sau nedorind să înțeleagă care ar fi interesele statelor europene”, a detaliat profesorul.
Întâlnirea în sine s-a desfășurat, spune politologul, în condiții mult mai bune decât ne-am fi putut închipui, în sensul în care poziția europeană reprezentată de Macron a fost destiul de ferm afirmată, fără să existe provocări sau fără ca Macron să meargă într-un spirit belicos față de Trump.
„Trump a relativizat în discursul său ceea ce spunea anterior și în ceea ce privește prezența Ucrainei la negocieri și în ceea ce privește condițiile pe care le pune pentru ca Ucraina să beneficieze de sprijin american, respectiv condiții legate de accesul la resursele minerale; și acolo a existat o îndulcire a turnului lui Trump”, este de părere profesorul.
În general, această reuniune a determinat practic o nouă schimbare de poziție care este mai aproape de practicile multilaterale odinioară existente.
„Nu este, să spunem, cel mai mare succes de politică externă pe care îl putem imagina, dar nici nu cred că ar fi putut obține Macron mai mult. E un avans pe care-l face Europa, în condițiile în care statele europene erau ignorate până acum de Trump”, explică profesorul.
Mișcoiu a apreciat „curajul și inteligența politică internațională a lui Macron, care în acest context trebuie salutată. Adică a luat taurul de coarne, el fiind cel care a deschis această linie, care va fi continuată, sigur, de Starmer, de Merz, de alți lideri europeni cu un mesaj similar. Este, cu alte cuvinte, un început bun”.