Românii din două județe se ceartă pentru Via Transilvanica. „Fuduleală și invidie, mai rar întâlnite ca la maramureșeni”
1Via Transilvanica traversează 1.400 de kilometri în România, însă ocolește județul Maramureș, se plâng mai mulți localnici, care reclamă că traseul turistic extrem de popular ar fi trebuit să înceapă din județul lor și nu din județul Suceava.
Via Transilvanica, ruta turistică și culturală care străbate Munții Carpați, pe o distanță de peste 1.400 de kilometri s-a dovedit un proiect turistic de succes al României ultimilor ani. Traseul de drumeție a devenit tot mai cunoscut, fiind căutat de numeroși turiști străini care vor să descopere frumusețile țării.
Via Transilvanica a fost lansată în 2018 și definitivată ca traseu turistic în 2022, când au fost amenajate ultimele sectoare ale sale, în județele Hunedoara și Alba.
Ea leagă două locuri emblematice pentru istoria României, Mănăstirea Putna și Drobeta-Turnu Severin, traversând zece județe: Suceava, Bistriţa-Năsăud, Mureş, Harghita, Braşov, Sibiu, Alba, Hunedoara, Caraş-Severin şi Mehedinţi.
„Via Transilvanica unește nu doar zece județe prin care trece, dar și întreaga diversitate etnică, culturală, istorică sau geografică a Transilvaniei și a întregii țări și, nu în ultimul rând, pe toți cei care parcurg acest traseu“, informa Tășuleasa Social, organizația nonguvernamentală care a realizat proiectul.
Numeroși români s-au bucurat de popularitatea traseului de drumeție, fie ca simpli călători prin locurile propuse de organizatorii acestuia, fie pentru că trăiesc în locurile traversate de Via Transilvanica. Pentru alți români, alegerea rutei a devenit un motiv de nemulțumire.
Mulți localnici din Maramureș s-au plâns pe rețelele de socializare că „au fost ocoliți” de Via Transilvanica, deși județul din nordul României se numără printre locurile ofertante în atracții turistice și culturale. Tonul dezbaterii l-a dat un mesaj publicat pe Facebook, căruia i-au răspuns sute de oameni.
„Maramureșul se afundă tot mai mult într-un izolaționism nociv pentru turism. Pe lângă faptul că este ocolit de proiectele de autostradă din următorii ani, Maramureșul este absent și de pe traseul Via Transilvanica. Cu ajutorul acestui traseu de peste 1.400 de kilometri, turiștii vor putea să descopere pe jos o parte însemnată din frumusețiile autentice ale României. Deși traseul are o componentă tradițional-istorică importantă, iar Maramureșul este adesea considerat ,,inima tradițiilor vii'', acesta lipsește”, informează pagina de Facebook „Maramureșul meu”.
Nu același lucru se întâmplă cu județul Suceava, care nici măcar nu este în Transilvania, dar este punct de plecare în nordul țării, remarcă autorii postării.
„Suceava va beneficia astfel de o vizibilitate importantă și de numeroși turiști atrași de acest traseu. De ce nu are Via Transilvanica punctul de plecare din nord în Maramureș la Borșa, Vișeu de Sus, Bârsana, Sighet sau Săpânța?”, întreabă autorii mesajului.
Deși a fost ocolit de rețeaua de autostrăzi din România și se află la 600 de kilometri de Capitală, Maramureșul este ofertant în atracții turistice, iar oaspeții județului din nord-vestul României mai multe sate tradiționale și biserici de lemn unicate, orașe istorice și numeroase monumente ale naturii.
Maramureș, cerut pe Via Transilvanica
Unii români s-au arătat deranjați de faptul că Maramureșul a fost ocolit de Via Transilvanica.
„Maramureșul nu trebuie izolat. Are nevoie de autostradă pentru a se putea dezvolta turistic, afirmă un alt român”, a transmis unul dintre aceștia.
Fără infrastructură, măcar un drum expres în județ cu legături spre vamă și țară nu putem vorbi de dezvoltare în următorii zeci de ani, una care este la un nivel și mai jos, din păcate, în Maramureșul istoric, scrie un alt localnic.
„S-ar putea face o Via Moldavica, o rută care să înceapă din Maramureș și să treacă prin Moldova. Moldova e totusi fiica Maramureșului, fiind întemeiată de voievozii români din Maramureș, Dragoș și Bogdan. Poate să fie inclusă și Basarabia. Dar e nevoie de oameni care să facă astfel de proiecte”, crede un alt român.
Maramureșul nu poate fi izolat! Este o zonă unică unde încă se păstrează tradițiile și locuitorii sunt oameni harnici și iubitori de frumos, spune alt localnic.
„Că veți pune sau nu borne Via Transilvanica în Maramureș eu tot îl voi vizita. Ca și în Maramureș nu este în jumătate din țară, oamenii veseli, calzi, cu o vorbă bună, mâncare proaspătă, tradițională”, spune un român din regiunea istorică a Banatului.
Izolaționism sau nu, Maramureșul bate record după record la numărul de turiști și nopți de cazare, afirmă un alt român.
„Niciodată în istorie nu am avut mai mulți vizitatori ca în 2023 și 2024. În acest moment în Maramureș avem 1.100 spații de cazare”, susține acesta.
„Dacă nu ați vizitat Maramuresul ați trăit degeaba”, este de părere un alt localnic.
Maramureșenii ironizați de suceveni
Alți români s-au arătat deranjați, în schimb, de reclamația celor din Maramureș. În Maramureș totul este comercial, susține unul dintre ei, care adaugă că a găsit în călătoriile sale prin județ o mulțime de „kitsch-uri”.
„Am descoperit vile moderne și lângă ele, timide, case tradiționale (ce nu au fost încă demolate), un talmeș-balmeș arhitectural.Porți maramureșene ridicate la intrarea în curtea unor vile uriașe, construite doar pentru a fi mai mari decât ale vecinilor, costume populare asortate cu pantofi și poșete de firmă. Horinca este bună, dar comparabilă cu jinarsul din Zalău, Oradea și Alba. Mâncarea, bună și ea, dar eclipsată de cea bucovineană. Doar muzica a rămas parcă neatinsă, frumoasă”, scrie un român.
Maramureșul tradițional, cel autentic, nu îl mai găsim peste tot, este de părere un localnic. „El trebuie căutat, din păcate. Și dacă nu știi unde, ghinion. Farmecul de altădată îl mai păstrează azi mai ales oamenii, care până la urmă sfințesc locul. În mijlocul lor, se ascunde Maramureșul de odinioară, acel suflet al locului care l-a făcut cunoscut în cele patru zări. Nu poți să ceri tuturor tinerelor să stea încălțate cu opinci o zi întreagă. V-ați încălțat vreodată să vedeți cât de ”comode” sunt?”, scrie un acesta.
Alți români se plâng că Suceava este menționată pe nedrept de cei care se plâng că Maramureșul nu se află pe Via Transilvanica.
„Logic, moldovenii nu merită nimic... Argealu, fruntea sus”, scrie unul dintre ei.
Maramureșul nu va avea niciodată atâția turiști câți are Bucovina, obiectivele turistice sunt incomparabile, în special numeric, crede alt român.
„Nu vă oprește nimeni să legați Maramureșul de Via Transilvanica. Sau ați vrea să luăm bornele de la Suceava să le ducem în Maramureș?”, scrie acesta.
„Poate voiați și punctul din sud tot Maramureș să fie. Dacă nu luați tot turismul, voi cei din Transilvania... v-ar crăpa o venă?”, spune altul.
„O fuduleală și o invidie mai rar întâlnite la maramureșeni. V-ați dat cu stângul în dreptul, cu Maramureșul vostru”, este de părere alt român.
Maramureșul este o colecție de aberații „tradiționale”, spune un alt român.
„Păi în Maramureș pe unde să mergi? Să te calce TAF-urile și ATV-urile? Probabil că este mai greu să se se fure lemne din pădure dacă vor fi turiști pe acolo. Să vezi numai case noi, făcute din beton, cu gresie și fainață și balustrade de inox. Să te împuște braconierii? Să găsești chinezării peste tot?”, se întreabă acesta, ironic.
„Nu mai văitați Maramureșul. Au cele mai scumpe cazări din țară, nu numai de sărbători. Mulți localnici muncesc în Occident și nu au învățat decât să își ridice case mari, hidoase, fără să păstreze tradiția locală. Moldovenii știu să facă turism pentru oricine, voi faceți turism doar pentru moroșenii voștri, plecați în afara țării, cu niște prețuri enorme”, spune un alt român.
„În Ardeal și în Moldova am găsit mai multe locuri autentice”, scrie altul.
„Aveți niște preturi, că venim cu apa de acasă și sandvișul în sacoșă”, spune alt internaut.
„Faceți Via Maramureș, Nu mai așteptați ca alții să facă...”, recomandă alt român.
„Ce Via Transilvanica este o rută care ocolește Apusenii?”, se întreabă un alt român.
„Via Transilvanica nu este un proiect al statului român, așa că poate porni, trece și opri pe unde cred organizatorii că este cel mai util. Dacă Maramureșul dorește, poate organiza un traseu care pornește și parcurge Maramureșul și se unește la un moment dat cu Via Transilvanica. Chiar ar fi indicat”, concluzionează alt român.
Atacții turistice din Maramureș
Baia Mare, orașul medieval devenit unul dintre marile centre industriale ale secolului XX, este orașul reședință al județului Mramureș.
Alături de Baia Mare, cele mai căutate destinații de călătorie ale Maramureșului sunt Sighetul Marmației - localitatea „unde se agață harta în cui” cunoscută pentru fosta închisoare stalinistă în care au sfârșit personalitățile condamnate de regimul comunist și pentru muzeul satului maramureșean,
Tot aici se află și Săpănța - localitatea faimoasă pentru „cimitirul vesel”, Vișeul de Sus - traversat de mocănițele de pe Valea Vaserului și Borșa - stațiunea montană pregătită la sfârșitul anilor ‘30 pentru a găzdui prima olimpiadă a sporturilor de iarnă.
Maramureșul atrage prin bogata artă a prelucrării lemnului, vizibilă în înfățișarea caselor tradiționale din satele sale și în vechile biserici de lemn, opt dintre ele fiind incluse în patrimoniul cultural mondial UNESCO.
Satul Breb din Maramureș este faimos datorită arhitecturii sale și a tradițiilor păstrate de localnici, dar și ca loc care l-a găzduit pe regele Charles al treilea, al Marii Britanii.
Arta vestimentară maramureșeană, tradițiile străvechi păstrate de localnici și cântecele populare maramureșene au sporit și ele farmecul ținutului istoric din nordul României.
„Pământul său străvechi și stăpânit de daci miroase a fag și a brad, a lemn alb și a piatră de aur, a mere și a doină cântată în amurg, printre crestele apărătoare de datini și limbă. Este o imensă poartă de lemn cioplită de meșteri anonimi, poartă a frumuseții și purității românești, păstrând cea mai curată matcă a spiritualității românești”, arăta publicistul Mircea Micu.
Se încarcă comentariile...
