Ilie Bolojan și ceilalți. Cum se vede din Moldova
6Recenta vizită la Chișinău a președintelui interimar al României, Ilie Bolojan, a pus în valoare legătura frățească, organică, dintre cele două state.
A făcut vâlvă pe rețelele de socializare gestul de curtoazie (cât se poate de natural de altfel) al lui Ilie Bolojan față de amfitrioana sa, președinta Maia Sandu, când, abia coborând din automobil, sub o ploaie măruntă și insistentă, i-a preluat umbrela, după care, conform protocolului, cei doi oficiali au trecut în revistă garda de onoare aliniată în fața sediului președinției basarabene – o imagine de un simbolism puternic: Republica Moldova sub umbrela României, nimic mai firesc și mai urgent în aceste vremuri primejdioase.
Numele lui Ilie Bolojan este invocat tot mai des pe ambele maluri ale Prutului drept cea mai potrivită persoană pentru a conduce statul român în următorii cinci ani.
O aruncare în trecut
N-am crezut niciodată că în România anului de grație 2025 se va pune problema unui „președinte proeuropean” și a unei „guvernări proeuropene”. Acest calificativ este specific pentru Republica Moldova, pentru Ucraina, pentru Georgia, în general pentru spațiul ex-sovietic, unde alegerea chiar și după circa 30 de ani de la implozia URSS se face nu între doctrine subsumabile tradiției democratice occidentale, ci între Est și Vest, între Rusia și Lumea liberă. Sunt alegeri geopolitice, care strivesc nuanțele.
Această încadrare terminologică a fost proprie României în tulburii ani ai tranziției postdecembriste și a devenit irelevantă, anacronică după aderarea țării la NATO și la Uniunea Europeană. Iată că agresiunea Rusiei în Ucraina, războiul lui Putin împotriva Occidentului, destabilizările majore puse la cale de Kremlin în mai multe state din Europa au reactualizat opțiunea Est/Vest și în țări care se considerau ieșite de sub influența rusească, ancorate, „de nădejde”, cum se spune, în spațiul occidental și sub umbrela de securitate americană.
Într-un fel, ceea ce trăim azi este o aruncare cu trei decenii înapoi pe spirala istoriei. Acest recul ne sugerează o concluzie amară: nimic nu este definitiv cucerit în materie de democrație, atât timp cât sursa răului care a ținut zăvorâte în spatele Cortinei de Fier, timp de o jumătate de secol și chiar mai mult, popoarele est-europene, nu a fost înlăturată.
De vreme ce nu a trecut printr-un proces de de-comunizare și de-kaghebizare, și întrucât nu s-a căit pentru crimele pe care le-a săvârșit din 1917 încoace, Rusia se repede să „de-nazifice” (cum spune azi Putin) sau „să elibereze” (cum spunea odinioară) țările din fostul lagăr socialist și chiar încearcă să-și extindă umbra malefică asupra întregului continent.
Alegeri sub atacul „hibrid” al Rusiei
România este zdruncinată în aceste zile de revelarea unui complot puternic ramificat, inspirat de Moscova, care viza răsturnarea ordinii constituționale, scoaterea țării din NATO și UE, instaurarea unui regim de obediență rusească. Greu și târziu (sperăm că nu prea târziu) s-au pus în mișcare instituțiile statului român care au adunat dovezi indubitabile privind conspirația care-l avea pe Călin Georgescu vârf de lance.
Tabăra democratică sau proeuropeană (nu mai punem ghilimele cuvântului, nu mai e loc de ambiguitate!) are câțiva potențiali candidați: Elena Lasconi (președinta USR), cea care s-a calificat în turul doi împotriva lui Călin Georgescu, Nicușor Dan (primarul în funcție al Bucureștiului) și Crin Antonescu – candidatul alianței PSD-PNL-UDMR, aflată la guvernare. Ilie Bolojan este parte a convenției care l-a desemnat pe Crin Antonescu reprezentant în bătălia electorală din 4 și 18 mai.
De partea cealaltă stă Georgescu, omul rușilor – cum o denotă instituțiile de drept din România, care l-au pus sub acuzare, și cum o recunoaște indirect, luându-i apărarea, și Serviciul de Informații Externe de la Moscova într-un comunicat recent –, stă tabăra „suveranistă” (citește: extremistă). Acesteia pare să i se fi alăturat și Victor Ponta, fost prim-ministru și fruntaș PSD, care a decis să candideze separat, ignorând decizia partidului său.
Preferințele românilor din Basarabia
Așa cum se știe, pe 24 noiembrie 2024, în turul I (anulat ulterior de Curtea Constituțională de la București), cetățenii români din Republica Moldova au votat-o în majoritate pe Elena Lasconi. Pe locul doi, la o diferență apreciabilă, s-a situat Nicolae Ciucă și apoi ceilalți prezidențiabili. Georgescu a luat un scor infim. Electoratul român dintre Prut și Nistru este profund proeuropean și anti-rus: sunt români din convingere, nu prin hazard, au luptat să recupereze cetățenia română de care i-a deposedat Stalin. Le repugnă „înțelepciunea rusească”, predicată de Georgescu și de acoliții săi unui electorat zăpăcit, prost informat, de joasă educație, incapabil să-și canalizeze supărările pe o albie mai rațională.
Este absolut sigur că și în alegerile prezidențiale care urmează pe 4 mai și 18 mai basarabenii vor vota candidați cu un cert profil proeuropean, în niciun caz pe CG (dacă rămâne în cursă) și nici pe Ponta, pe care prietenul său, oligarhul Plahotniuc de la Chișinău, l-a ajutat în alegerile prezidențiale din 2014, câștigate de Iohannis.
Elena Lasconi sau Nicușor Dan vor obține multe voturi în Republica Moldova. Crin Antonescu este mai puțin prizat. Basarabenii nu uită că verbiosul Antonescu a fost unul din artizanii referendumului pentru demiterea lui Traian Băsescu în 2012, or Băsescu a rămas, până azi, cel mai popular politican român în Republica Moldova, pentru că a reluat procedura de redobândire a cetățeniei române pentru basarabeni, blocată de guvernul Năstase.
Susținere pentru Ilie Bolojan
Până în acest moment, președintele interimar al României nu a făcut nicio declarație cu privire la candidatura sa, fiind legat prin protocolul coaliției de guvernare. Pe de altă parte, nici nu a negat categoric această posibilitate, mai ales în ultimul timp, după ce s-au înmulțit vocile în sprijinul candidaturii sale: apeluri civice, petiții online, campanii pe rețelele de socializare... Personalități ale vieții publice și culturale, ca Andrei Pleșu, Teodor Baconschi, Cristian Tudor Popescu și mulți alții, s-au exprimat deschis pentru Bolojan. De asemenea, Elena Lasconi a declarat că s-ar retrage din cursa electorală doar în favoarea lui Ilie Bolojan.
Împrejurări dramatice l-au propulsat pe fostul primar de Oradea în avanscena politicii, după eșecul electoral al lui Nicolae Ciucă, ex-lider PNL. E adevărat că mutarea sa la Cotroceni îi oferă un avantaj de imagine și vizibilitate, însă contează ce faci cu acest avantaj, dacă ești capabil să te ridici la înălțimea funcției, să satisfaci marile așteptări. Ilie Bolojan a lăsat până acum o bună impresie, pe plan intern și extern, într-un moment critic, în care Europa își strânge rândurile în fața amenințării rusești.
De ce l-ar vota pe Ilie Bolojan românii din Moldova?
Pentru aceleași calități care-l fac agreabil în ochii electoratului matur și responsabil din România. E sobru, serios, cumpănit în exprimare, punctează în conformitate cu interesul național. Are statură de președinte, cum se spune. Și, nu în ultimul rând, e un ardelean cu o sensibilitate aparte pentru Basarabia. Toate acestea mă fac să cred că, dacă ar candida, Ilie Bolojan ar câștiga într-o proporție covârșitoare voturile românilor dintre Prut și Nistru. Rămâne de văzut dacă își va asuma acest rol.
Un lucru trebuie subliniat: datoria clasei politice de la București este să mențină țara pe direcția pro-occidentală, indiferent de numele celui căruia electoratul îi va încredința această misiune la alegerile prezidențiale din luna mai.
Se încarcă comentariile...
