Un simplu disconfort după masă poate semnala un cancer de stomac. Simptomul care ar trebui să te pună în alertă
0Simptomele nespecifice și absența programelor de screening derulate la nivel național fac ca aceste tumori să fie diagnosticate tardiv, reducând astfel semnificativ rata de supraviețuire.
Experții și reprezentanții pacienților cu cancer gastric avertizează că problemele digestive persistente – cunoscute sub numele de dispepsie – mai ales atunci când sunt însoțite de o pierdere excesivă în greutate, trebuie considerate un semnal de alarmă.
„Dacă aceste simptome persistă, medicul de familie ar trebui să trimită pacientul la un specialist, care să determine dacă este vorba despre boala de reflux gastroesofagian sau despre o altă afecțiune. Nu trebuie să așteptăm până la doi ani pentru un diagnostic”, a atras atenția recent Pilar Ruiz, președintele Asociației împotriva Cancerului Gastric și Gastrectomiștilor (ACC) din Spania, în cadrul Conferinței ACCUP, organizată de Fundația ECO și Astellas.
La nivel global, cancerul gastric este a cincea cea mai frecventă formă de tumoare. Aproximativ 80% dintre cazurile diagnosticate sunt deja în stadii avansate sau metastatice, din cauza simptomelor nespecifice și a lipsei screening-ului. Drept urmare, rata de supraviețuire rămâne scăzută, după cum relatează El Español.
Situația cancerului gastric în România
Cancerul gastric reprezintă o problemă semnificativă de sănătate publică în România. Deși incidența sa a înregistrat o scădere în ultimele decenii, mortalitatea rămâne ridicată comparativ cu media Uniunii Europene.
În 2022, cancerul gastric a fost al cincilea cel mai frecvent tip de cancer la bărbați și în România, cu 2.538 de cazuri noi, reprezentând 4,4% din totalul cazurilor de cancer la bărbați.
Un factor de risc major pentru cancerul gastric este infecția cu Helicobacter pylori. În România, prevalența acestei infecții a fost estimată la 62%, ceea ce poate contribui la incidența crescută a bolii.
Pentru a îmbunătăți depistarea precoce a cancerului gastric, și în România se derulează primul program național de screening, demarat de Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca, în cadrul proiectului european TOGAS. Acesta vizează testarea gratuită a populației și identificarea unor metode eficiente de screening, având în vedere că Helicobacter pylori, un factor de risc major, este prezent la o mare parte din populație.
Aceste inițiative vizează reducerea mortalității cauzate de cancerul gastric și alinierea României la standardele europene în prevenție și diagnostic precoce.
Nevoi neacoperite și soluții pentru depistarea precoce a cancerului gastric
Deși s-au înregistrat progrese în identificarea biomarkerilor și în tratamentul cancerului gastric, există încă numeroase nevoi neacoperite, subliniază experții internaționali, conform Europa Press. Printre acestea se numără creșterea nivelului de conștientizare atât în rândul populației, cât și al profesioniștilor din domeniul medical, precum și implementarea unor programe de screening eficiente, accesibile și rapide, așa cum există deja pentru cancerul de sân, colorectal sau de col uterin.
Oncologul Javier Sastre, de la Spitalul Universitar Clínico San Carlos din Madrid, spre exemplu, a precizat că se desfășoară numeroase studii pentru dezvoltarea unui test de screening pentru cancerul gastric care să fie mai simplu, mai ieftin și mai rapid decât gastroscopia, investigația utilizată în prezent. Aceasta necesită mult timp, permițând examinarea a cel mult 12 pacienți pe zi.
În ceea ce privește prevenția cancerului gastric, oncologul Fernando Rivera, de la Spitalul Universitar Valdecilla, a explicat faptul că aceasta poate fi abordată pe două niveluri. Pe de o parte, prin prevenirea și tratarea infecției cu Helicobacter pylori, principalul factor de risc pentru cancerul gastric. Pe de altă parte, prin depistarea precoce a bolii – ambele strategii fiind considerate cost-eficiente.
În lipsa unor programe de screening sistematic, inclusiv în România, experții insistă asupra necesității de a controla factorii de risc, precum sedentarismul, consumul de alcool și obezitatea.
Totodată, medicul oncolog Virginia Arrazubi, de la Spitalul Universitar din Navarra, avertizează că, deși cancerul gastric este mai frecvent la persoanele de peste 65 de ani, poate afecta și pacienții tineri. În acest context, ea îndeamnă medicii să fie atenți la simptomele manifestate de pacienții mai tineri și să nu excludă posibilitatea unui diagnostic de cancer gastric.
Se încarcă comentariile...
