Exclusiv România are resurse uriașe, dar plătim cea mai scumpă energie și o mai și importăm. Soluțiile recomandate de experți ANALIZǍ
1România se află într-un punct critic în ce privește viitorul energetic. Infrastructura învechită, capacitățile reduse de stocare și lipsa unei strategii coerente privind adaptarea consumului la producție sunt doar câteva dintre vulnerabilitățile care pun presiune pe sistemul energetic național.
România se află printre țările cu cele mai importante resurse energetice, însă chiar și așa energia este mai scumpă decât în alte țări europene, care nu au niciun fel de resurse. Pe de altă parte, prețurile energiei în Uniunea Europeană sunt chiar de 3-4 ori mai mari decât în SUA și China, ceea ce are efecte asupra competitivității economice.
În ce privește România, deși este țara din Uniunea Europeană cu cele mai importante zăcăminte de gaze, prețurile sunt de regulă mai mari decât în celelalte state membre. În plus, România s-a grăbit, spre deosebire de țări ca Germania și Polonia, să își închidă centralele pe cărbune, fără a pune însă în loc altceva. Nu în ultimul rând, proiectele de energie nucleară, inclusiv centrala cu reactoare nucleare modulare (SMR) de la Doicești, bat pasul pe loc. În tot acest timp, România importă energie la prețuri mari, dar și exportă la prețuri mai mici.
Specialiștii în energie consultați de „Adevărul” sunt de acord, în general, că prioritatea trebuie să fie modernizarea rețelelor de transport și distribuție a energiei, iar ideea unui mix energetic echilibrat, cu accent pe energia nucleară și regenerabilă, nu trebuie abandonată. De altfel, principala problemă a sistemului energetic național este infrastructura învechită. România încă funcționează pe o rețea gândită pentru producția în bandă, iar această infrastructură nu permite folosirea eficientă a energiei solare și eoliene.
În ce privește strategia, există însă mai multe opinii în rândul experților. Mulți dintre ei spun că România ar trebui să mizeze pe un mix energetic echilibrat, care să-i ofere singuranță, în timp ce alții cred că România ar trebui să încline balanța spre energia solară și eoliană și nu văd cu ochi buni energia nucleară. Acest lucru este însă imposibil, atrag atenția primii, iar în sprijinul acestei opinii vin cu argumente pertinente.
Nu ne putem baza doar pe energia regenerabilă
În condițiile în care energia eoliană și cea solară sunt intermitente și depind de vânt, respectiv de soare, există riscuri serioase pentru securitatea energetică a țării, dacă s-ar merge exclusiv pe cele două variante. România nu este nici cea mai însorită țară, iar perioadele îndelungate cu cerul acoperit fac ca energia solară să nu fie disponibilă tocmai în anotimpul rece, exact atunci când consumul de energie este mai mare. Orele puține de soare, poate cu excepția perioadei estivale, reprezintă o problemă și afectează mult factorul de capacitate al producătorilor de energie solară. În plus, spre deosebire de țările nordice, care beneficiază de un culoar remarcabil de vânt pentru producția de energie eoliană, în România avem un astfel de culoar mult redus.
Expertul în securitate energetică Cosmin Păcuraru este printre cei care susțin că România și-ar periclita propria securitate energetică dacă ar miza exclusiv pe energia verde. El explică faptul că România nu are decât un singur culoar de vânt, pentru a produce energie solară. „Avem culoar de vânt în zona Mării Neagre, Dobrogea, cu strâmtarea zonei de vânt în județele Brăila și Galați. Iar dacă ajunge și spre Vaslui e bine. România nu poate funcționa doar cu această energie eoliană și nici cu cea solară sau doar cu cele două. E nevoie de un mix energetic echilibrat, altfel riscurile sunt serioase”, explică Păcuraru.
De altfel, chiar și în cazul unei țări ca Germania, unde există un excelent culoar de vânt, energia eoliană nu poate suplini alte forme de energie, în ciuda investițiilor uriașe în domeniu. Germania a făcut o mare greșeală după 2010, când a decis să renunțe la propriile centrale nucleare, la presiunea ecologiștilor, iar istoria arată că din acel moment a devenit dependentă de gazele naturale ale Rusiei. Apoi, din momentul în care Berlinul a fost nevoit să renunțe și la gazele Rusiei, prețurile energiei au explodat, iar industria Germaniei a rămas fără energie, ceea ce i-a redus enorm competitivitatea și i-a împins economia în recesiune.
Avantaj energia nucleară
Viitorul ar putea fi al energiei nucleare, iar tehnologia Reactoarelor Modulare de Mici (SMR) ar putea asgura cea mai mare parte a necesarului de energie, pe termen mediu și lung. De altfel, energia nucleară are cel mai bun factor de capacitate dintre toate și se apropie de 90%. Asta înseamnă că o centrală nucleară, indiferent de dimensiuni, va produce energie 90% din timp. Într-un an, asta înseamnă 90% din 365 de zile. Gazele naturale au, de asemenea, un factor de capacitate bun, 60-70%. La polul opus, energia solară și cea eoliană au un factor redus de capacitate, sub 25%, ceea ce înseamnă că sunt caracterizate de inconstanță. Mai mult, în circa 75%-80% din timp turbinele eoliene nu produc energie, ceea ce poate reprezenta o problemă. Asta fără a mai lua în discuție faptul că pe solar factorul de capacitate nu depășește 10%.
„Acest factor de capacitate sună cam așa: 10% pe solar. Ce înseamnă 10%? Să ne amintim totuși că soarele nu strălucește decât în timpul zilei, că dacă stăm să ne uităm la ceea ce s-a întâmplat când au fost furtunile de zăpadă în Dobrogea, de fapt, când în toată țara nu a fost vremea bună, cam 2% a contribuit solarul la consumul de energie național. Vedem că nici eolianul nu funcționează tot timpul. Factorul de capacitate în eolian a fost 27% în 2023”, a mai explicat Păcuraru.
Mixul energetic, singura soluție
În schimb, Uniunea Europeană și România au ajuns să suprasubvenționeze regenerabilele și să taxeze excesiv alte surse de energie, ceea ce a dus la o creștere importantă de prețuri. La concluzia că suprasubvenționarea regenerabilelor poate deveni în scurt timp o adevărată problemă au ajuns și autorii unui studiu efectuat, în cadrul Institutului European pentru Studii Economice. Este vorba de trei cunoscuți economiști - Radu Nechita (Universitatea Babeș-Bolyai Cluj), Christian Năsulea, (Universitatea București), respectiv Diana Năsulea (Academia de Studii Economice București).
În acest studiu, experții atrag atenția că panourile solare și turbinele eoliene produc de regulă cantități insuficiente de energie. Există însă și un dar. Atunci când soarele strălucește pe cer sau vântul bate cu putere, fluxul de energie regenerabilă crește enorm și este injectată într-o rețea de energie învechită, care riscă să colapseze în astfel de momente, din cauza supraproducției.
„E simplu de înțeles care e problema privind un grafic al evoluției producției la fotovoltaice, de exemplu, pe întreg parcursul anului, oră de oră. Un astfel de grafic va arăta ca niște zimți de fierăstrău cu vârfuri în miezul zilei și zero de pe înserat până a doua zi dimineață. Ori când produci în felul ăsta, cu fluctuații, asta pune o presiune extraordinar de mare pe sistemul de distribuție al energiei electrice”, a explicat Radu Nechita.
Cei trei experți recomandă modernizarea rețelei de distribuție a energiei și un mix energetic echilibrat, bazat pe energie nucleară, gaze și energie regenerabilă.
Tranziția energetică, decisă la Bruxelles
Alți experți consideră însă că trecerea la energie verde este inevitabilă, dar că viteza cu care se face această tranziție este una lentă. Acest lucru ar avea consecințe ce sunt deja resimțite de populație, spune Albert Soare, fondator al companiei Kilowat, activă în domeniul energiei regenerabile.
Și el consideră că principala problemă a sistemului energetic național este infrastructura învechită. România încă funcționează pe o rețea gândită pentru producția în bandă, iar această infrastructură nu permite folosirea eficientă a energiei produse ieftin, solar și eolian.
„Din observațiile în piață, problemele cu care ne confruntăm și care creează prețuri mari la energie sunt rezultatul dezechilibrului dintre producție, stocare și consum. Sunt perioade în care energia se vinde pe negativ, pentru că nu se poate consuma, dar există și vârfurile de consum în care nu avem energie și trebuie să o importăm, ajungând la niște prețuri exorbitante. De aceea, trecerea la surse locale și regenerabile poate stabiliza piața internă și reduce expunerea la crize externe sau geopolitice. România se află într-un moment-cheie în ceea ce privește viitorul său energetic, iar sistemele fotovoltaice și centralele eoliene sunt răspunsul la ceea ce avem nevoie. Tranziția către energie regenerabilă nu este doar un obiectiv de mediu, ci o strategie de securitate energetică, dezvoltare economică și modernizare națională”, a declarat pentru „Adevărul” Albert Soare.
Investițiile în infrastructură sunt esențiale pentru ca energia să fie transportată pe distanțe mari pentru a fi, în primul rând, folosită eficient în țara noastră, mai spune el. În opinia specialistului, este crucială și interconectarea dintre regiunile țării, dar și cu țările vecine, precum și balansarea surselor de producție cu cele de stocare.
Problema stocării energiei în România: veriga lipsă din tranziția energetică
Deși România face pași înainte în direcția tranziției către energie regenerabilă, problema stocării energiei rămâne una dintre cele mai mari provocări structurale ale sistemului energetic național. Fără o strategie clară și investiții masive în acest domeniu, România riscă să-și irosească avantajele naturale – soarele și vântul – și să rămână dependentă de importuri sau de surse poluante în perioadele de vârf de consum. În opinia lui Albert Soare, energia verde este din ce în ce mai ieftină, însă lipsa capacităților de stocare face ca aceasta să nu poată fi valorificată eficient.
În același timp, nici consumatorii nu sunt stimulați să își ajusteze obiceiurile de consum, o problemă care va continua să afecteze domeniul energiei. Majoritatea consumatorilor români nu își adaptează utilizarea energiei în funcție de prețurile de pe piața spot sau de orele de vârf. Puțini folosesc electrocasnice programabile sau sisteme smart care să mute consumul în intervalele cu energie ieftină.
„Oamenii nu își adaptează consumul de energie pentru că există realități paralele. Ce se întâmplă în piață și ce se întâmplă în facturi nu încurajează pe nimeni să schimbe obiceiul de consum, pentru că energia este la 1 leu. Iar plafonarea prețurilor nu încurajează acest lucru. Chiar dacă oamenii au un obicei de consum ajustat nu sunt recompensați cu nimic. Și atunci nu au de ce să facă schimbări, de exemplu să consume mai puțin în ore de vârf și să cumpere electrocasnice care să le permită să consume în anumite intervale”, explică Albert Soare.
România trebuie să își concentreze eforturile pe reducerea consumului de gaze, prin trecerea treptată a sarcinilor termice (încălzire, apă caldă) către surse electrice eficiente, cum ar fi pompele de căldură, crede acesta. În paralel, este esențial să fie accelerată dezvoltarea rețelei de stații de încărcare pentru mașini electrice și să fie încurajată achiziția de vehicule electrice.
„Aș vrea să văd un program Casa Verde pentru pompele de căldură și o să vedem atunci cum 50.000-100.000 de gospodării renunță imediat la gaz pentru a instala pompă de căldură. De asemenea, ar trebui să fie dezvoltată mai puternic rețeaua de stații de încărcare pentru mașini electrice și încurajarea achiziției de mașini electrice deoarece bateriile mașinilor sunt din ce în ce mai eficiente și nu poluează. Nu poți să ajungi la o zonă complet verde și eficientă economic fără să rezolvi aceste trei probleme: producția, stocarea și consumul.
Sistemul energetic național este în plină transformare, dar această tranziție este un proces de durată. De aceea, le spun clar oamenilor: nu mai așteptați. Energia fotovoltaică nu mai e opțiunea viitorului – e soluția prezentului. Cine investește astăzi în independența energetică, investește în siguranța și stabilitatea familiei sau afacerii sale”, a declarat expertul pentru „Adevărul”.
Se încarcă comentariile...
