4 aprilie, ziua în care americanii au bombardat Bucureștiul
0În urmă cu 81 de ani avea loc cea mai mare tragedie din istoria Bucureștiului: aproximativ 3.000 de români au murit și ați 2.500 au fost răniți după ce aviația americană a săvârșit un adevărat masacru asupra civililor.
1877: S-a înfiinţat Societatea ştiinţelor medicale din Bucureşti
Societatea de Ştiinţe Medicale din Bucureşti a fost înfiinţată la 4 aprilie 1877, iar primul preşedinte al acesteia a fost dr. Alexandru S. Marcovici, preşedinte de onoare al congreselor Europene de medicină de la Bruxelles (1875) şi Amsterdam.
(1879), potrivit www.srmi.ro. În 1962, Societatea de Ştiinţe Medicale (SSM) s-a transformat în Uniunea Societăţilor de Ştiinţe Medicale din România (USSM), în cadrul căreia s-a înfiinţat Societatea de Medicină Internă (SMI). Aceasta din urmă a fost prezidată, în perioada 1962-1973, de acad. prof. dr. Şt. Milcu, în perioada 1973-1978, de prof. dr. C. Gh. Dimitriu, iar în perioada 1978-1980, de acad. prof. dr. Ioan Emil Bruckner. În perioada 1990-2000, s-a încercat în repetate rânduri reorganizarea Societăţii. Aceasta a fost finalizată în 2001 ca Societatea Română de Medicină Internă (SRMI).
1933: S-a născut actorul Ştefan Tapalagă
Actorul Ştefan Tapalagă s-a născut la 4 aprilie 1933, la Dorohoi. În 1961, a absolvit cursurile Institutului de Artă Teatrală şi Cinematografică „I. L. Caragiale” din Bucureşti, conform volumului „1234 cineaşti români“.
Ștefan Tapalagă a urmat școala și liceul în orașul natal, apoi a devenit sportiv profesionist la echipa de floretă a Clubului Steaua, debutând internațional în 1954. „Foarte mulți specialiști mi-au spus, în timpul carierei de sportiv, că dacă aș fi fost mai calm, ajungeam mult mai departe”, își amintea actorul. „Nu eram constant. Azi învingeam pe oricine, apoi, la un concurs mare, la Varșovia, de exemplu, mă enervam și terminam pe antepenultimul loc din 10 sportivi”, recunoștea în urmă cu mai mulți ani marele actor. În 1957 a decis să se retragă, apucându-se de actorie, relatează gsp.ro.
La 25 de ani s-a orientat spre teatru, studiind la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale”, alături de viitori mari actori români. După absolvire, a jucat la Teatrul „Al. Davila” din Pitești și la nou-înființatul Teatru de Comedie din București, condus de Radu Beligan.
De-a lungul anilor, a dat viață unui număr impresionant de personaje, în sute de spectacole, dintre care menționăm: Zăpăcitul de Molière, Rinocerii de Eugen Ionescu, Fizicienii de Dürrenmatt, Livada cu vișini de Cehov, Casa inimilor sfărâmate de G.B. Shaw, Troilus și Cressida de Shakespeare, Mătrăguna de Machiavelli și altele.
A debutat pe marele ecran în filmul „Alo? Ați greșit numărul“ (1958). Consacrarea în cinematografie i-au adus-o „Nu vreau sa mă însor“ (1960) și „Pași spre Lună“ (1963). Din șirul realizărilor pe marele ecran, mai cităm: Brigada diverse în alertă (1971), Dimitrie Cantemir (1974), Cercul magic (1975) etc.
Ştefan Tapalagă a fost o prezenţă de prestigiu la radio şi televiziune, în special în spectacolele de comedie şi divertisment. Scurt timp, a îndrumat o serie de tineri învăţăcei în tainele artei scenice.
„Un bun actor de comedie îşi dozează umorul pe care-l oferă în fiecare seară publicului. Există un dozaj al comicului. Trebuie să ştii când şi cât să faci publicul să râdă şi când să treci repede peste momentul la care s-ar putea râde”, spunea actorul într-un interviu.
Ștefan Tapalagă a fost căsătorit cu Sanda Manu, regizor de teatru și profesor. A murit la 21 mai 1994, la Bucureşti.
1944: A avut loc primul bombardament al aviației anglo-americane asupra Bucureștiului
Atacul de la 4 aprilie a fost executat cu 313 bombardiere escortate de 119 avioane de vânătoare. Obiectivul misiunii a fost atacul asupra complexului de căi ferate Gara de Nord, scrie Historia.
Bombardamentul a avut loc la doar două ore după un exercițiu de apărare pasivă, iar bucureștenii, obișnuiți cu alarmele frecvente, au ignorat sirenele. Străzile erau pline când au început raidurile, provocând numeroase victime. Mai multe bombe au lovit adăposturile atelierelor CFR, slab construite, care s-au prăbușit, ucigându-i pe cei din interior.
Atacatorii au raportat distrugerea a 1.000 de vagoane, a unei gări, unui depou, unui triaj, unei centrale electrice și mai multor clădiri industriale. Evaluând greșit daunele, generalul Ira Eaker i-a spus îngrozit lui Hap Arnold că raidul a ucis aproape 12.000 de oameni, dintre care 6.000 erau refugiați în trenuri.
Transportul urban a fost paralizat, muncitorii fiind nevoiți să meargă zilnic 10-12 km pe jos. Distrugerea centralei Grozăvești a lăsat orașul fără electricitate, blocând tramvaiele și oprind producția industrială. Lipsa alimentelor s-a resimțit imediat.
O conductă de apă potabilă avariată a afectat restaurantele, frizeriile și brutăriile, iar teatrele și-au suspendat activitatea timp de o lună. Autoritățile au organizat evacuări, trimițând femeile și copiii la țară, unde școlarii au avut parte de o vacanță prelungită până în octombrie.
În oraș au rămas muncitorii și evreii, aceștia din urmă neavând voie să plece decât pentru muncă forțată în afara Capitalei.
1953: A murit Carol al II-lea de Hohenzollern-Sigmaringen
Regele Carol al II-lea a murit la Lisabona, în 1953, şi a fost înmormântat la Estoril, în capela regilor portughezi. După 50 de ani, în 2003, rămăşiţele sale pământeşti au fost aduse în ţară şi a doua zi au fost așezate în Noua Catedrală Arhiepiscopală și Regală de la Curtea de Argeș.
Carol al II-lea a fost cel mai controversat rege al României, actele sale politice şi din viaţa personală generând numeroase dispute în opinia publică şi pe scena politică. A renunţat de trei ori la prerogativele sale de moştenitor al Coroanei, timp în care relaţiile sale amoroase au devenit subiect de controversă publică. Carol a ştiut cu foarte mare abilitate să folosească lipsa de autoritate a Regenţei şi divergenţele dintre partidele politice pentru a reveni pe tronul României, conform Enciclopediei României.
Deşi în perioada domniei sale România a cunoscut cel mai mare avânt economic din perioada interbelică, aceasta s-a caracterizat prin permanentul conflict dintre rege şi clasa politică. Carol dorea ca instituţia monarhică să joace rolul principal în stat şi s-a lăsat influenţat în actele sale de camarila regală, încercând constant să discrediteze în ochii opiniei publice formaţiunile politice democratice.
Izolată pe plan diplomatic, România a trebuit să cedeze în faţa presiunilor şi să accepte pretenţiile teritoriale revizioniste din vara anului 1940. Dezordinea generală din ţară l-a determinat pe Carol să îl cheme la putere pe generalul Ion Antonescu, considerat singura persoană capabilă să conducă ţara în tot acest context intern şi internaţional. Noul prim-ministru a fost învestit cu puteri depline în stat, iar pe 6 septembrie 1940 Carol al II-lea a abdicat în favoarea fiului său Mihai I.
1968: A fost asasinat pastorul şi publicistul Martin Luther King Jr.
A fost laureat al Premiului Nobel pentru Pace în 1963.
La începutul lunii decembrie 1955, Martin Luther King Jr. a condus prima mare demonstraţie nonviolentă a populaţiei de culoare din vremurile contemporane în Statele Unite, care a durat 382 de zile.
Pe 21 decembrie 1956, după ce Curtea Supremă a Statelor Unite a declarat neconstituţionale legile care impuneau segregarea în autobuze, populaţia de culoare şi cetăţenii albi au putut călători în autobuze împreună. Într-o perioadă de unsprezece ani, între 1957 şi 1968, King a călătorit şi a susţinut discursuri. A scris cinci cărţi, precum şi numeroase articole.
În seara zilei de 4 aprilie 1968, în timp ce stătea pe balconul camerei sale de la un motel din Memphis, Tennessee, unde urma să conducă un marş de protest în simpatie cu muncitorii aflaţi în grevă din acel oraş, Martin Luther King Jr. a fost asasinat de către James Earl Ray.
1983: Prima misiune orbitală a navetei spaţiale americane Challenger
Naveta a reuşit să efectueze nouă misiuni complete, prima având loc pe 4 aprilie 1983. La cea de-a zecea, la 28 ianuarie 1986, a explodat la doar 73 de secunde de la lansare, cei şapte membri ai echipajului pierzându-şi viaţa.
Explozia a avut loc în momentul în care astronauţii începuseră să accelereze la maximum motoarele de propulsie, care la 35 de secunde de la lansare erau menţinute la 60 la sută din capacitatea lor pentru a se reduce forţele gravitaţionale în perioada desprinderii de Terra. Resturi ale navetei - care a costat 1,2 miliarde dolari - au căzut la câţiva kilometri de Cape Canaveral, în Oceanul Atlantic.
2013: A murit ziaristul, istoricul, criticul de film Roger Ebert
A fost primul critic de film recompensat cu prestigiosul Premiu Pulitzer. (n. 18 iun. 1942)
Roger Joseph Ebert (n. 18 iunie 1942, Urbana, statul Illinois) a fost un critic de film și scenarist nominalizat la premiile Emmy. A scris pentru ziarul Chicago Sun-Times din 1967 până la moartea sa, devenind unul dintre cei mai influenți critici de film americani.
În 1975, a devenit primul critic de film care a câștigat un Premiu Pulitzer pentru critică. În 2010, editorialele sale erau preluate de alte 200 de publicații din Statele Unite ale Americii și din întreaga lume. A publicat peste 20 de cărți și zeci de antologii de recenzii. S-a îmbolnăvit de cancer, fiind operat de mai multe ori din cauza complicațiilor apărute. După o suferință de 11 ani, a murit la 4 aprilie 2013, decesul său stârnind numeroase reacții publice.
Se încarcă comentariile...
