14 aprilie: 3 ani de la scufundarea crucișătorului rus Moskva. Incidentul a înfuriat americanii
3Autoritățile ucrainene au lovit crucișătorul Moscova cu rachete „Neptun”, provocându-i avarii care au dus, în cele din urmă, la scufundarea navei-amiral a flotei ruse de la Marea Neagră.
1457: Începutul domniei în Moldova a lui Ştefan cel Mare
La începutul lunii aprilie 1457, Ștefan a intrat în Moldova, venind din Țara Românească.
El a înaintat spre Suceava de-a lungul văii Siretului, însoțit de o armată de circa șase mii de oameni, formată din moldoveni din Țara de Jos și circa o mie de munteni trimiși de Vlad Țepeș. Surprins de această acțiune, Petru Aron a strâns în grabă un număr similar de oșteni și l-a atacat pe Ștefan la Doljești, la 12 aprilie 1457. Petru Aron a fost învins și a părăsit câmpul de luptă. A încercat o nouă rezistență la Orbic, la 14 aprilie, în Joia Mare, dar a fost din nou înfrânt și silit să ia calea exilului, în Polonia.
Ștefan cel Mare a domnit între 1457-1504.
1574: Victoria de la Jiliştea a lui Ioan Vodă cel Viteaz împotriva turcilor
Ioan Vodă cel Cumplit a fost domnitorul Moldovei între februarie 1572 şi iunie 1574. După ce a ajuns pe tronul ţării, acesta a ucis mai mulţi boieri, preoţi şi călugări, stârnind nemulţumirea boierilor.
La începutul lui 1574, turcii au decis să dubleze tributul ce trebuia plătit de moldoveni, astfel că Ioan Vodă Cumplit era obligat să ofere Imperiului Otoman nu mai puţin de 80.000 de galbeni. Domnitorul a refuzat acest lucru, motiv pentru care turcii au atacat Moldova.
O primă bătălie între cele două părţi a avut loc la data de 24 aprilie 1574, la Jilişte, în judeţul Vrancea. Ioan Vodă cel Cumplit l-a învins pe Alexandru Vodă al Muntenei, care fiind sprijinit de turci a încercat să-l înlăture de pe tronul Moldovei şi să-l numească în fruntea ţării pe Petru Şchiopul.
Nesupunerea domnitorului moldovean i-a făcut pe turci să pornească cu o armată numeroasă spre Moldova în vara anului 1574. Ioan Vodă cel Cumplit a respins în primă fază atacul acestora, însă pierde bătălia de la Cahul, după ce este trădat de pârcălabul Ieremia. Aceste evenimente sunt povestite de cronicarul polonez Leonard Gorecki.
1828: Începe războiul ruso-turc
Operaţiunile militare s-au purtat în Balcani şi în Transcaucazia. La luptele purtate pe teritoriul Ţării Româneşti şi de-a lungul Dunării au luat parte şi unităţi de panduri români.
În timpul războiului ruso-turc din 1828-1829 toată partea de nord a Dobrogei a fost ocupată de trupele rusești. Cu această ocazie, 18.000 de turci, 200 de tunuri moderne, întreaga flotilă dunăreană a otomanilor au căzut în mâinile rușilor și 65 de sate au fost rase de pe suprafața pământului.[6
Războiul ruso-turc din 1828-1829 a însemnat o grea lovitură și pentru multe localități mari din Dobrogea.
1884: A apărut publicația „Tribuna”
În urmă cu 140 de ani, la 14/26 aprilie, scriitorul Ioan Slavici punea bazele ziarului politic „Tribuna”. Mult timp a fost cel mai citit ziar din Transilvania.
Apărută la Sibiu, publicația a jucat un rol major în viața politică și culturală a Transilvaniei și pleda pentru unitatea politică a românilor prin intermediul culturii.
Ulterior, din luna aprilie a anului 1903 ziarul nu a mai apărut la Sibiu. Pe lângă faptul că George Coșbuc a activat la această publicație în tinerețe, printre colaboratori s-au numărat și Octavian Goga, Ion Agârbiceanu și Ion Pop-Reteganul.
1924: S-a născut istoricul și criticul literar George Munteanu
George Munteanu, profesor universitar, scriitor, critic și istoric literar român s-a născut la 14 aprilie 1924 în satul Bravicea, fostul județ Orhei, România.
La fel ca și pentru foarte mulți basarabeni, a fost nevoit să i-a calea pribegiei din cauza evenimentelor istorice.
Debutează cu studiul „B.P. Hașdeu” (1963), publicând apoi volumul de articole „Atitudini” (1966); „Sub semnul lui Aristarc” (1975), „Introducere în opera lui Ion Creangă” (1976) și cursul universitar „Istoria literaturii române. Epoca marilor clasici” (1980). Contribuția sa cea mai importantă o reprezintă „Hyperion 1. Viața lui Eminescu” (1973), pentru care i se va acorda Premiul „B. P. Hașdeu” al Academiei Române. Tot în sfera eminescologiei se integrează și volumul „Eminescu și eminescianismul: structuri fundamentale” (1987) și „Eminescu și antinomiile posterității” (1998).
Colaborează la România Literară, Luceafărul, Tribuna.
1932: S-a născut cântăreața Loretta Lynn
Loretta Lynn s-a născut pe 14 aprilie 1932, în Butcher Hollow, Kentucky, SUA, și a decedat pe 4 octombrie 2022, în Hurricane Mills, Tennessee. A fost o cântăreață și compozitoare americană de muzică country, recunoscută drept „Regina Muzicii Country”.
Provenind dintr-o familie modestă, Loretta a fost fiica unui miner și a crescut într-o comunitate rurală. S-a căsătorit cu Oliver Lynn la vârsta de 15 ani și a avut șase copii. Debutul său muzical a avut loc la începutul anilor 1960, iar în 1967 a obținut primul său hit de top cu piesa „Don't Come Home A-Drinkin' (With Lovin' on Your Mind)”.
Printre cele mai cunoscute melodii ale sale se numără „Coal Miner's Daughter”, „You Ain't Woman Enough” și „Fist City”. Piesa autobiografică „Coal Miner's Daughter” a stat la baza filmului omonim din 1980, în care Sissy Spacek a interpretat rolul Loretei, câștigând un premiu Oscar pentru această performanță.
De-a lungul carierei sale de șase decenii, Loretta Lynn a lansat peste 60 de albume și a primit numeroase distincții, inclusiv trei premii Grammy și 14 premii ale Academiei de Muzică Country. A fost inclusă în Country Music Hall of Fame în 1988 și în anul 2013, preşedintele Barack Obama i-a înmânat Medalia Prezidenţială a Libertăţii.
Loretta Lynn a fost o pionieră în muzica country, abordând în cântecele sale subiecte precum drepturile femeilor și provocările vieții de familie, deschizând astfel calea pentru multe artiste care au urmat-o. În mai 2017, Loretta Lynn a suferit un accident vascular cerebral, la puţin peste două săptămâni după ce îşi sărbătorise cea de-a 85-a aniversare. Lynn a murit la 4 octombrie 2022.
1943: S-a născut istoricul literar Florin Faifer
Florin Faifer (14 aprilie 1943, Iași – 6 iulie 2020, Iași) a fost un critic și istoric literar, teatrolog și lexicograf român. Fiul lui Laurențiu Faifer, conferențiar universitar și dramaturg, și al Margaretei Faifer, medic și epigramistă, Florin Faifer a absolvit în 1966 Facultatea de Filologie a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași.
După absolvire, a fost angajat la Institutul de Filologie Română „A. Philippide” din Iași, în cadrul sectorului de istorie literară, unde a avansat până la poziția de cercetător științific principal. În 1989, și-a obținut doctoratul în filologie cu teza „Memorialistica de călătorie (până la 1900) – între real și imaginar”, publicată ulterior sub titlul „Semnele lui Hermes” în 1993.
De-a lungul carierei, Florin Faifer a contribuit la diverse lucrări de referință, inclusiv „Dicționarul literaturii române de la origini până la 1900” (1979) și „Dicționarul general al literaturii române”. A publicat volume precum „Dramaturgia între clipă și durată” (1983), „Incursiuni în istoria teatrului universal” (1986) și „Faldurile Mnemosynei” (1997), evidențiindu-se prin analizele sale asupra teatrului și literaturii române.
Florin Faifer a fost membru al Uniunii Scriitorilor din România și a activat ca profesor universitar, influențând generații de studenți și cercetători în domeniul filologiei. A decedat pe 6 iulie 2020, lăsând în urmă o moștenire semnificativă în critica și istoria literară românească.
1950: S-a născut poeta Daniela Crăsnaru
Daniela-Carmen Crăsnaru s-a născut pe 14 aprilie 1950, la Craiova, România. Este o scriitoare, traducătoare și diplomat cultural, cunoscută pentru contribuțiile sale în poezie, proză scurtă și literatură pentru copii.
A absolvit Facultatea de Filologie a Universității din Craiova, secția română-engleză, în 1973. Ulterior, a urmat cursuri postuniversitare de jurnalism și tehnica edițiilor la Academia de Studii Sociale și Ziaristică din București (1974), precum și cursuri de Relații Culturale Internaționale la Universitatea din Iowa, SUA, obținând diploma de „Honorary Fellow in Writing” în 1993.
În perioada 1990-1992, Crăsnaru a fost deputat în Parlamentul României, reprezentând Frontul Salvării Naționale (FSN).
Opera sa literară cuprinde numeroase volume de poezie, proză scurtă și cărți pentru copii, multe dintre acestea fiind traduse în peste 15 limbi. Printre volumele sale de poezie se numără „Lumină cât umbră” (1973), „Spațiul de grație” (1976) și „Crângul hipnotic” (1979). De asemenea, a publicat volume de proză scurtă precum „Marele Premiu” (1983) și „Pluta răsturnată” (1990).
Daniela Crăsnaru a primit numeroase premii și distincții, inclusiv Premiul Academiei Române pentru întreaga activitate (1991) și Premiul pentru literatură al Fundației Rockefeller (1994). De asemenea, a fost distinsă cu Ordinul „Meritul Cultural” în grad de comandor de către Președinția României.
În prezent, Daniela Crăsnaru ocupă funcția de director adjunct al Academiei di Romania din Roma, continuând să promoveze cultura și literatura română pe plan internațional.
1975: S-a născut jucătorul român de tenis Gabriel Trifu
Gabriel Trifu s-a născut pe 14 aprilie 1975, în București, România. Este un fost jucător profesionist de tenis român, cunoscut pentru performanțele sale atât în competițiile de simplu, cât și în cele de dublu.
În 1998, Trifu a obținut singurul său titlu ATP la dublu, câștigând Openul României alături de compatriotul său Andrei Pavel. Pe parcursul carierei sale, a câștigat și 14 turnee Challenger la dublu și un turneu Challenger la simplu, în Amarillo, în 1999.
În competițiile de simplu, cea mai bună clasare ATP a lui Trifu a fost locul 148 mondial, atins pe 22 aprilie 2002. La dublu, cea mai înaltă poziție ocupată a fost locul 97, pe 18 iulie 2005.
Trifu a reprezentat România în Cupa Davis între 1997 și 2005, având un bilanț de 7 victorii în 19 meciuri disputate. De asemenea, a participat la Jocurile Olimpice de vară din 2000, desfășurate la Sydney.
După retragerea din activitatea competițională, Gabriel Trifu a devenit căpitan nejucător al echipei României de Cupa Davis în 2017, contribuind la dezvoltarea și coordonarea echipei naționale de tenis.
2018: A murit scriitorul Jean Băileșteanu
Jean Băileșteanu s-a născut pe 13 februarie 1951, în Sălcuța, județul Dolj, România. A fost un scriitor, editor și tipograf român, cunoscut pentru contribuțiile sale în literatură și jurnalism.
Debutul său editorial a avut loc în 1975, la Editura „Scrisul Românesc” din Craiova. De-a lungul carierei, Băileșteanu a publicat numeroase articole și proze în diverse reviste, antologii și almanahuri. A fost implicat în conducerea revistelor „Meridian” și „Exploziv Magazin” și a colaborat cu posturile de radio Radio Craiova și Radio București.
Printre lucrările sale se numără volumele „Povestiri de pe Desnățui” (1988), „Goana” (1988), „Drum în tăcere” (1987) și „Geniul și închipuirea” (1997). De asemenea, a scris piesa de teatru „Cartea cu bucluc”, care a fost interpretată la Radio Craiova în 1985 de actori de la Teatrul Național din Craiova.
Jean Băileșteanu a fost ales președinte al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Craiova, pe 11 aprilie 2018, cu doar câteva zile înainte de decesul său. A fost cunoscut pentru poziția sa fermă împotriva compromisurilor, refuzând să devină membru al Partidului Comunist Român și fiind urmărit de Securitate în perioada regimului comunist.
A decedat pe 14 aprilie 2018, la Craiova.
2022: Război în Ucraina: Crucișătorul rus Moskva s-a scufundat
Crucişătorul purtător de rachete Moskva a fost nava cea mai importantă a Flotei ruse de la Marea Neagră, fiind şi nava amiral a flotei.
Moskva participase în primele zile ale invaziei la un atac împotriva Insulei Şerpilor, situată în Marea Neagră, lângă graniţa cu România, în timpul căruia au fost capturaţi 19 marinari ucraineni.
Conform Moscovei, la bordul crucișătorului se aflau 396 de persoane. Un marinar a murit și alți 27 sunt dispăruți. Ucrainenii au susținut că au reușit să scufunde nava Flotei ruse cu ajutorul a două rachete de croazieră antinavă subsonică RK-360 Neptun.
Totuși, acest episod a subliniat și dezbinarea dintre Ucraina și Statele Unite în primele săptămâni ale războiului.
Americanii au fost furioși deoarece ucrainenii nu i-au avertizat despre atac, au rămas surprinși că Ucraina dispunea de rachete capabile să ajungă la un astfel de obiectiv și au intrat în panică pentru că administrația Biden nu își dorea să permită ucrainenilor să atace un simbol al puterii militare rusești.
2023: A fost lansată misiunea JUICE de către Agenția Spațială Europeană
Misiunea europeană Juice, care va studia lunile înghețate ale lui Jupiter, a decolat cu o rachetă Ariane-5 de la portul spațial Kourou din Guyana Franceză.
Jupiter Icy Moons Explorer (Juice) va ajunge pe cea mai mare planetă din sistemul solar pentru a studia principalele sale luni: Callisto, Ganymede și Europa - despre care se crede că adăpostesc rezervoare însemnate de apă lichidă. Este vorba de o călătorie de 6,6 miliarde de km. Sosirea în sistemul jovian (format din Jupiter și satelitii săi) este așteptată în luna iulie a anului 2031.
Callisto, Ganymede și Europa - lunile acoperite de gheață ale lui Jupiter - au fost descoperite de astronomul italian Galileo Galilei în anul 1610. Juice va studia lunile de la distanță, zburând deasupra suprafețelor lor, dar nu va ateriza.
Se încarcă comentariile...
