Duminica Floriilor însângerată la Sumî. Liderii europeni denunță atacul rus drept „crimă de război”
0În dimineața Duminicii Floriilor, când în Ucraina ortodoxă începe perioada de pregătire spirituală pentru Paște, orașul Sumî a fost lovit de două rachete balistice rusești. Cel puțin 32 de persoane, printre care doi copii, și-au pierdut viața, iar alți 84 de civili au fost răniți, într-un atac care a șocat comunitatea internațională.

Atacul din 13 aprilie a venit la doar două zile după întâlnirea de la Sankt Petersburg dintre emisarul special american Steve Witkoff și președintele rus Vladimir Putin, într-un cadru care ar fi trebuit să servească reluării negocierilor de pace. În schimb, realitatea de pe teren a fost alta: rachetele rusești au căzut peste un oraș pașnic în nord-estul Ucrainei, într-o zi de sărbătoare religioasă.
Reacții europene: „Nimic nu mai este sacru pentru Rusia”
Reacțiile liderilor europeni nu au întârziat să apară. Președintele Franței, Emmanuel Macron, a transmis un mesaj ferm, în care a subliniat caracterul unilateral al agresiunii ruse: „Toată lumea știe: acest război a fost inițiat de Rusia și Rusia este cea care alege, zi de zi, să îl continue — cu un dispreț flagrant față de viețile omenești, dreptul internațional și eforturile diplomatice ale președintelui Trump.”
Macron a pledat pentru „măsuri ferme” care să impună o încetare a focului Rusiei și a precizat că Franța colaborează strâns cu aliații în acest sens.
Kaja Kallas, Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, a calificat atacul drept „sfâșietor”, mai ales că a vizat civili adunați în lăcașuri de cult în ziua Floriilor. „Este un exemplu îngrozitor al escaladării violenței de către Rusia, exact în momentul în care Ucraina a acceptat un armistițiu necondiționat”, a adăugat ea, cu referire la acordul de încetare a focului mediat de SUA la Jeddah, pe 11 martie.
Ambasadoarea UE în Ucraina, Katarina Mathernova, a numit atacul „o crimă de război” și a transmis că Uniunea Europeană „își intensifică presiunea asupra Rusiei și sprijină Ucraina prin toate mijloacele posibile”.
„Pentru Rusia, nimic nu mai pare sacru — nici bisericile, nici copiii Ucrainei”, a spus Mathernova, evocând simbolismul macabru al unui atac asupra unei comunități în rugăciune.
Moldova și statele baltice cer acțiuni clare
Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a transmis un mesaj de solidaritate și a cerut consolidarea apărării aeriene a Ucrainei: „Duminica Floriilor este o zi a păcii. Ne întristăm împreună cu Ucraina. Rusia trebuie trasă la răspundere. Nu există justificare pentru un asemenea rău.”
Într-o declarație transmisă pe rețelele sociale, lidera opoziției belaruse în exil, Sviatlana Tsihanouskaia, a notat că regimul de la Kremlin „demonstrează din nou că nu dorește pacea.”
Prim-ministrul Estoniei, Kristen Michal, a vorbit la rândul său despre obiectivul clar al Moscovei: „Atacul de la Sumî arată că Rusia vrea să șteargă Ucraina de pe hartă. Ajutorul pentru Ucraina nu trebuie întârziat. Fără presiune asupra Rusiei, nu va exista pace.”
Un gest simbolic cu semnificații profunde
Atacul asupra orașului Sumî – care nu are o semnificație strategică majoră în actualul context militar – este interpretat de analiști ca un gest simbolic menit să transmită un mesaj de forță și impunitate. Alegerea zilei Floriilor, moment de reculegere pentru milioane de ucraineni, sugerează o intenție deliberată de a semăna teamă și de a provoca reacții emoționale puternice.
În termeni juridici, bombardarea deliberată a civililor în timpul unui eveniment religios poate fi încadrată drept crimă de război, conform convențiilor internaționale. În termeni morali, este un gest care frizează barbaria.
Europa pare să înțeleagă că tăcerea în fața unor astfel de acte nu mai este o opțiune. Rămâne de văzut dacă indignarea se va transforma și în acțiuni concrete, pe măsura gravității momentului.